Gala a fost deschisă de Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene, și de E.S. Petra Lärke, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, care au subliniat importanța presei locale în consolidarea democrației, promovarea transparenței și stimularea participării cetățenilor la viața publică. Evenimentul a fost moderat de Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente (API), care a evidențiat necesitatea cooperării între redacțiile locale și a formării continue a jurnaliștilor.

În cadrul sesiunilor de prezentări, invitații au discutat despre jurnalismul comunitar ca formă autentică de dialog social. Igor Guzun, editor al publicației URMA ta, a vorbit despre curajul de a rămâne aproape de oameni și despre valoarea mentoratului în dezvoltarea profesională a jurnaliștilor locali. Vitalie Cazacu, jurnalist și formator, a accentuat importanța inovației, a coeziunii redacționale și a poveștilor care pot inspira implicarea civică.

Momentul central al evenimentului a fost ceremonia de premiere, care a adus în prim-plan jurnaliști comunitari și echipe redacționale care au demonstrat că presa locală poate schimba realități și genera soluții concrete. Printre laureații ediției 2025 se numără Adriana Munteanu, pentru reflecția asupra soluțiilor de transport destinate elevilor; Andrei Bordian, pentru jurnalism cu impact real și implicare civică; Vlad Cătănoi, pentru promovarea diversității și incluziunii; Valeria Balan, pentru inovație și curaj în abordarea subiectelor locale; și Diana Donica, pentru forța echipei și dedicarea în acțiuni de bine comunitar.

Diplome de încurajare au fost acordate lui Cătălin Mocanu și echipei sale, pentru conținut adaptat persoanelor hipoacuzice, cu impact incluziv, precum și lui Stanislav Cebotari și echipei CDDIC Drochia, pentru dezvoltarea unui ziar comunitar care contribuie la informarea coerentă și la coeziunea locală.

Discursurile laureaților au fost pline de emoție și recunoștință. Toți au vorbit despre aceeași misiune comună: de a asculta oamenii, de a spune adevărul și de a construi încredere în comunitate.

Prin organizarea acestei gale, Fundația Est-Europeană își reafirmă angajamentul față de susținerea jurnalismului local ca pilon al unei societăți deschise și participative. Gala Jurnalismului Comunitar 2025 devine nu doar o scenă de recunoaștere profesională, ci și un spațiu al inspirației – acolo unde poveștile locale devin modele de solidaritate, iar jurnalismul se întâlnește cu speranța și soluțiile reale din comunitățile Moldovei.

Puțini știu că Ivan, un brutar cunoscut în oraș, e absolvent al Facultății de Fizică și Matematică și pentru o scurtă perioadă și profesor la Dubăsari.

„La un moment dat, mi-am dat seama că aș putea să lucrez pentru mine, să am o afacere. Într-o zi, am dat peste un videoclip al unui brutar ucrainean. Și cumva m-a convins ce face el și mi s-a părut că este foarte ușor. De ce să nu încerc și eu? Atunci s-a născut ideea de a coace gogoși”, își amintește Ivan.

Dar mai întâi au fost gogoșile

În timp, Ivan a conștientizat că doar gogoșile nu aduc profitul necesar și a diversificat producția.

La brutăria sa, „Pâinea lui Ivan”, deschisă acum șase ani, fiecare produs este gătit cu multă migală și dedicație, fără potențatori de arome, culoare sau miros, doar din ingrediente naturale. În procesul tehnologic, aluatul este fermentat la rece timp de 24 de ore. Pentru a livra pâine proaspătă în fiecare dimineață la magazin, Ivan lucrează până noaptea târziu.

„Pâinea noastră este delicioasă. Are propria aromă, propriul gust, pe care nu-l are pâinea de magazin”, spune Ivan, cu mândrie.

UE l-a ajutat în clipele complicate

Crizele din ultimii ani l-au adus de câteva ori aproape de punctul de a renunța la afacere. Însă, sprijinul financiar și mentoratul oferit cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD, în cadrul programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, au fost colacul de salvare.

„Antreprenorii sunt antreprenori, ar trebui să facă încercări de a ieși dintr-o criză sau dintr-o situație dificilă, de a o îndrepta în direcția corectă. Finanțarea Uniunii Europene este un ajutor imens, fără de care nu aș fi reușit să îmi modernizez cu forțele proprii procesul de producție nici măcar în cinci ani”, afirmă Ivan.

Acum, brutăria lui Ivan este dotată cu un cuptor performant, frigider pentru ca aluatul să dospească la rece, dospitor și multe alte ustensile care îi vor permite să lanseze o nouă linie de produse de panificație fără drojdie și fără gluten. De asemenea, noile utilaje îl vor ajuta pe Ivan să crească și capacitatea de producție, mai ales că a crescut numărul de cumpărători.

„Avem clienți fideli care uneori trec prin apropiere, ne zăresc, ne zâmbesc și, bineînțeles, intră. Alții vin special la noi, din diverse sectoare ale orașului, pentru produsele noastre: baghete, pâinea rustică sau cu ceapă. Pâinea cu ceapă este cea mai populară, pentru că este neobișnuită. Practic, nu există astfel de pâini în oraș”, relatează Iulia Verbanova, angajată a brutăriei.

Deși produsele de panificație se vând rapid și rareori rămâne ceva pe raft, Ivan vrea să se asigure că pâinea ajunge la cât mai mulți oameni și că nimic nu se irosește. Cu o oră înainte de închiderea magazinului, toate produsele de panificație sunt oferite la preț redus. De asemenea, oferă spațiu în magazin și altor producători locali.

Un articol al PNUD Moldova

Unul dintre avantajele competitive ale site-ului Euro.md constă în preluarea automată, în timp real, a datelor oficiale publicate de instituțiile bancare. Astfel, utilizatorii beneficiază de acuratețe și promptitudine, având o imagine clară asupra evoluției pieței valutare. Informațiile sunt oferite cu titlu informativ, reflectând cursurile valabile în sediile centrale ale băncilor, acestea putând varia în cadrul altor sucursale sau unități teritoriale.

Găsește rapid cea mai bună ofertă pentru valuta dorită

Un element care diferențiază Euro.md de alte platforme similare este interfața intuitivă, care permite utilizatorilor să identifice cu ușurință banca ce oferă cel mai avantajos curs valutar pentru o anumită monedă. Cu doar câteva click-uri, vizitatorii site-ului pot compara simultan ofertele tuturor băncilor din țară și pot lua decizia optimă privind locul unde să cumpere sau să vândă valută.

Convertor valutar și instrumente utile

Pe lângă afișarea cursurilor de schimb, Euro.md pune la dispoziție un convertor valutar interactiv, care permite calcularea automată a valorii sumelor în diverse valute, în funcție de cursurile curente. Această funcționalitate este extrem de utilă pentru cei care doresc să-și planifice bugetele sau să simuleze costurile unor tranzacții internaționale.

O resursă digitală indispensabilă

Într-o eră în care transparența, rapiditatea și accesul facil la informație sunt priorități esențiale, Euro.md devine un aliat de nădejde pentru oricine dorește să fie bine informat cu privire la fluctuațiile valutare din Republica Moldova. Indiferent dacă planificați o călătorie, faceți schimburi valutare regulate sau sunteți un antreprenor care are nevoie de date sigure pentru tranzacții, Euro.md vă oferă instrumentele necesare pentru a acționa eficient și în siguranță.

Pentru a explora toate funcționalitățile platformei, accesați: www.euro.md
Fiți la curent cu piața valutară. Informați-vă inteligent. Alegeți cel mai bun curs.

Banii au fost investiți în amenajarea unui al doilea hambar și în echipamente moderne care automatizează procese esențiale precum alimentarea, ventilarea și încălzirea, reducând considerabil munca fizică. Noul hambar poate găzdui 15.000 de pui, crescuți în condiții optime.

„Totul este automatizat, iar păsările cresc rapid. Avem deja clienții noștri, iar cererea pentru produse este constantă”, a spus Iurie.

El este unul dintre cei 20 de antreprenori care au beneficiat, în 2024, de sprijin în cadrul programului. În total, peste 529.000 de euro au fost oferiți pentru dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Programul UE contribuie astfel nu doar la consolidarea legăturilor economice, ci și la modernizarea agriculturii și stimularea antreprenoriatului local.

Astăzi, fosta groapă de gunoi s-a transformat în destinație turistică – o locație pentru recreere, denumită sugestiv „Porțile Raiului”.

Totul a început în 2018, când a apărut ideea transformării acestei gropi într-un spațiu public de agrement. Primăria, împreună cu grădinița, școala, locuitorii și cu sprijinul partenerilor externi au reușit să transforme o rampă de deşeuri într-o locație de unde nu ai mai vrea să pleci. Deși, la început, localnicii erau sceptici că proiectul va reuși, odată ce au pus mâna pe lopeți și au început curățenia, nu s-au mai oprit până au transformat-o într-un loc de poveste.

„Aici este sufletul satului. Raiul nostru”, spune primarul localității, Valeriu Tabunșcic, citat de DW.

Pe teritoriul fostei gropi se află 20 de izvoare istorice ale satului, menționate încă din anul 1450. Ani de zile, acestea au fost abandonate. Acum, curățate și reamenajate, ele alimentează două bazine mari, unde copiii se bălăcesc toată vara. Iar pentru că apa era prea rece, autoritățile au instalat și tuburi solare care încălzesc apa în mod ecologic, ceea ce permite folosirea bazinelor chiar și în zilele mai răcoroase.

Continuarea articolului Violetei Colesnic pe DW.

Fondată în 2014 de Viorel Prisăcari, ferma Vilador este mai mult decât un producător local de lactate, este un exemplu de antreprenoriat care valorifică resursele comunității și creează noi oportunități pentru locuitorii din regiune.

De la câmp la raft — un circuit integrat și sustenabil

La ferma Vilador totul începe cu grijă față de natură și față de animale. Furajele sunt cultivate local, iar laptele proaspăt de capră este procesat direct în fermă.

Astfel, fiecare produs care ajunge pe masa consumatorului — fie că este vorba de lapte pasteurizat, iaurt natural, caș dulce și cașcaval sau renumita „Brânză de Măgura” – poartă amprenta autenticității și a respectului pentru calitate.

„Noi nu avem petrol sau diamante, în schimb avem un pământ roditor, iar eu mereu mi-am dorit să am afacerea mea. Am vrut să fac această fermă pentru a oferi consumatorilor produse naturale de calitate, fără E-uri. În rețelele de magazine de la noi, laptele de capră era doar de import, de aceea am pornit această afacere”, povestește Viorel Prisăcari.

Potrivit antreprenorului, anul trecut au fost procesate 50 de tone de lapte, iar anul acesta îşi propune să ajungă la 70 de tone.

Ferma Vilador este parte a Clusterului turistic „Dealurile Măgurii”, care reunește producători, prestatori de servicii turistice și autorități publice.

Un ajutor binevenit

Cu sprijinul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF, Vilador a investit în modernizarea infrastructurii turistice a fermei. Astăzi, vizitatorii se pot bucura de plimbări cu bicicleta prin peisajele pitorești ale regiunii, zone de relaxare în aer liber, teren de joacă pentru copii, plimbări cu trăsura trasă de cai, o terasă rustică din lemn și alte amenajări ce creează o atmosferă autentică și primitoare.

Prin această abordare integrată, afacerea Vilador a reușit nu doar să-și diversifice activitatea, ci și să ofere cazare și experiențe turistice autentice vizitatorilor. Anul trecut, peste 5600 de vizitatori au pășit pragul fermei Vilador, participând la masterclass-uri, degustații și activități în aer liber. Mai nou, antreprenorul construiește un magazin artizanal, unde vor fi comercializate produsele marca Vilador.

De asemenea, în 2025 ferma Vilador a obținut certificarea ISO 22000:2018 privind siguranța alimentelor, ceea ce îi oferă mai multă credibilitate și deschide oportunități pentru export.

Prin aceste investiții, ferma Vilador nu doar că își consolidează poziția pe piața locală de produse lactate, ci devine și o destinație turistică atractivă, contribuind activ la dezvoltarea economică a regiunii.

Un articol al PNUD Modova

Cel mai titrat sportiv al lotului moldovenesc la caiac-canoe, Serghei Tarnovschi, a urcat de patru ori pe podium. El a obținut medalia de bronz în proba de canoe simplu, pe distanța de 1000 metri, și în proba de canoe 4 mixt (alături de Oleg Tarnovschi, Daniela Cociu și Maria Olărașu).

Serghei Tarnovschi a devenit campion european și la proba de canoe simplu pe distanța de 500 de metri și, ulterior, în proba de 5000 de metri, confirmându-și astfel statutul de lider al lotului național.

Sportiva Daniela Cociu a contribuit la palmaresul delegației prin cucerirea medaliei de bronz în proba de canoe simplu pe distanța de 5000 de metri.

În acest atelier din sudul țării lucrează peste zece angajați, iar rochiile de aici ajung la miresele din toată lumea și pe marile scene de modă, precum e New York Bridal Fashion Week. Afacerea Corinei Culeva a fost susținută de programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF.

Minimalism și simplitate, la un click distanță

Afacerea a prins contur acum șase ani, atunci când Corina, fiind mireasă, era în căutarea unei rochii.(Ne)norocul a fost să nu găsească rochia potrivită și atunci a decis să și-o creeze singură. Tot atunci, Corina și-a propus să ofere o alternativă la rochiile cu broderii complicate și inserții aglomerate, alegând un design simplu, dar sofisticat. Așa a luat naștere brandul Zoe Rowyn.

Împreună cu echipa sa – croitori, constructori de tipare, manageri operaționali – Corina reinterpretează aspectul rochiilor de mireasă, astfel încât acestea să definească valorile și caracterul fiecărei miresei în parte.

La atelierul ei se folosește mătasea italiană și materialele naturale, din respect față de mediu. În prezent, rochiile create la Cahul înfrumusețează vitrinele a peste 12 magazine partenere din Irlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Australia și mai nou – Coreea de Sud.

„Femeile nu mai vor să piardă ore întregi probând haine în magazine. Există o cerere pe piață și am găsit nișa potrivită, iar pandemia categoric ne-a avantajat. Oamenii au fost impuși de circumstanțe să facă cumpărături online, fără a vizita fizic magazinele și să probeze haine, iar noi tocmai aceasta le oferim”, ne spune Corina.

Până acum, echipa Corinei a pus la punct șase colecții de rochii de mireasă, care se evidențiază prin stil minimalist și totodată sofisticat.

Rochii de mireasă de la Cahul, la New York Bridal Fashion Week

În 2021, afacerea Corinei Culeva a beneficiat de asistența programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF. Suportul în valoare de 24.000 euro a permis achiziționarea unor utilaje moderne precum: mașină de brodat, mașină electronică industrială de cusut butoniere, plotter, digitizer, aplicație pentru crearea și gradarea tiparelor.

Totodată, atelierul de rochii de mireasă a beneficiat de consultanță și suport pentru promovare online.

În 2023, rochiile schițate și confecționate de Corina au ajuns pe scena New York Bridal Fashion Week, tot datorită susținerii oferite de UE și PNUD.

Irlanda, Germania, Australia, Marea Britanie, Norvegia sunt doar câteva dintre țările unde ajung acum rochiile create la Cahul. Anual, Zoe Rowyn vinde sute de rochii în diverse colțuri ale lumii.

„O rochie poate ajunge la viitoarea mireasă timp de două luni. Atât durează procesul de creare, începând de la conceperea ideii până la împachetarea și livrarea coletului”, spune antreprenoarea.

În aprilie 2024, Corina a deschis la Copenhaga primul său showroom, unde viitoarele mirese pot vedea, proba și alege modelul dorit. În acest showroom sunt expuse rochii din toate colecțiile Zoe Rowyn. „Mă bucur că la Copenhaga, avem cliente nu doar din Danemarca, dar și din țările vecine, turiști care ajung aici”, notează Corina.

Pe viitor, Corina Culeva planifică să-și extindă afacerea. Ea își dorește să deschidă prima sa fabrică de croire a rochiilor de mireasă la Cahul.

„Am ambiția să devin cel mai mare angajator din sudul Republicii Moldova, iar la Copenhaga planific să ne extindem ca să avem un showroom mai spațios”, afirmă Corina.

Un articol al PNUD Moldova 

Este vorba despre o „afacere creativă” – o cafenea, inspirată din „universul Harry Potter”. Aceasta se află în centrul orașului Tiraspol și oferă o experiență unică pentru localnici și turiști de pe ambele maluri ale Nistrului.

„Oamenii au nevoie de un loc unde să se simtă ca într-un basm. Și am decis să-l creăm cu propriile noastre mâini”, spune Maria Kulicenko, fondatoarea cafenelei.

Localul a prins viață datorită sprijinului financiar oferit de Suedia și Marea Britanie, într-un proiect al PNUD ce-și propune să dezvolte capacitățile de export pe malurile Nistrului (AdTrade).

Cu o investiție de 15 mii de dolari și contribuție proprie, Maria a reușit să amenajeze un spațiu autentic, dotat cu echipamente eficiente energetic și mobilier personalizat.

Printre primii vizitatori ai cafenelei s-au numărat ambasadoarea suedeză la Chișinău, Katarina Fried, ambasadoarea britanică, Fern Horine, și reprezentanta rezidentă adjunctă PNUD, Seher Ariner.

Fondatorul fermei, Andrei Guțu, a început activitatea după ce a renunțat la creșterea vacilor și a fost inspirat de un prieten să se orienteze spre caprine. Primele 33 de capre au marcat începutul unei afaceri care astăzi numără aproximativ 300 de capete.

Odată cu extinderea efectivului, familia a investit în modernizarea proceselor, beneficiind de sprijinul PNUD și al Guvernului Elveției. Au fost instalate echipamente performante în sala de muls și construit un acoperiș pentru grajd, ceea ce a îmbunătățit semnificativ condițiile de lucru, dar și calitatea laptelui.

Timpul de mulgere s-a redus considerabil, de la munca manuală la un proces automatizat care permite mulgerea a până la 170 de capete în aproximativ o oră și 20 de minute.

Pe lângă creșterea caprinelor, familia produce brânză artizanală, activitate coordonată de Diana Guțu. Calitatea laptelui este garantată de modul de hrănire și îngrijire a animalelor, toate gestionate de membrii familiei.

Copiii familiei, Corneliu (19 ani) și Emilia (7 ani), sunt, de asemenea, implicați în activitățile fermei. Corneliu lucrează cot la cot cu tatăl său și își dorește să continue dezvoltarea afacerii, iar Emilia ajută cu drag la îngrijirea animalelor.

Afacerea familiei Guțu este membră a clusterului „Ovicaprin Cimișlia-Basarabeasca” creat în 2023 de PNUD Moldova cu sprijinul Guvernului Elveției.

Video – AICI

Un material al PNUD Moldova