În fiecare zi, elevii din Tănătarii Noi parcurg acest traseu deteriorat pentru a ajunge la orele de curs din Tănătari și Ursoaia. Indiferent că plouă, ninge sau carosabilul este plin de noroi, aceștia sunt nevoiți să înfrunte drumul necorespunzător. Pe lângă disconfortul evident, starea carosabilului îngreunează circulația și ridică probleme serioase privind siguranța tuturor participanților la trafic.

Nu putem vorbi despre condiții egale pentru educație atunci când accesul copiilor la școală depinde de starea unui drum deteriorat. Părinții își doresc doar să știe că cei mici ajung la ore și se întorc acasă în siguranță, fără dificultăți.

Deși reabilitarea infrastructurii rutiere necesită investiții și planificare, această problemă trebuie să devină o prioritate absolută pentru instituțiile responsabile de administrarea drumurilor regionale.

Noi, copiii, merităm să ajungem la școală în condiții de siguranță. Nu cerem imposibilul. Cerem un drum accesibil, condiții decente de circulație și, mai presus de toate, siguranță pentru copii!

Vlada Cernețchi, jurnalistă comunitară

Una dintre cele mai mari probleme ale satului este starea drumurilor. Pe anumite porțiuni, acestea nu sunt asfaltate, ceea ce îngreunează deplasarea pietonilor. Situația devine și mai dificilă atunci când plouă sau când vremea este nefavorabilă. Pentru elevii care merg zilnic la școală, dar și pentru persoanele în vârstă, deplasarea pe asemenea drumuri poate fi incomodă și chiar periculoasă.

O altă problemă care îi preocupă pe locuitori este iluminatul stradal. Luminile sunt stinse prea devreme, iar unele străzi rămân în întuneric tocmai când elevii se întorc acasă de la activitățile suplimentare de pregătire școlară.

Pentru acești copii, drumul spre casă devine o adevărată încercare, mai ales în sezonul rece, când se întunecă devreme. Lipsa iluminatului reduce vizibilitatea și sporește riscul accidentelor. Elevii ar avea nevoie ca luminile stradale să funcționeze cel puțin până la ora la care se încheie activitățile lor educaționale.

Nici posibilitățile de practicare a sportului nu corespund pe deplin necesităților tinerilor din localitate. Deși sunt amenajate terenuri de sport și spații destinate activităților în aer liber, lipsesc unele echipamente sportive esențiale. Din această cauză, elevii întâmpină dificultăți la orele de educație fizică și nu pot practica toate activitățile pe care și le-ar dori.

Pentru copii și adolescenți, sportul reprezintă o posibilitate de a-și petrece timpul liber într-un mod sănătos. Dotarea terenurilor și a instituțiilor de învățământ cu echipamentele necesare ar putea încuraja mai mulți tineri să participe la activități sportive.

Pe lângă aceste dificultăți, locuitorii sunt preocupați și de lipsa unei stații de epurare a apelor uzate. Potrivit informațiilor semnalate de membrii comunității, construirea acesteia a fost promisă, însă proiectul nu a fost realizat. Lipsa unei asemenea infrastructuri poate crea probleme pentru protecția mediului și gestionarea apelor uzate. Rămâne de clarificat când a fost promisă construcția, cine este responsabil de proiect și ce împiedică realizarea lui.

Toate aceste probleme influențează viața de zi cu zi a locuitorilor din Molești. Unele necesită investiții importante, cum ar fi asfaltarea drumurilor sau construirea stației de epurare. Altele, precum ajustarea programului de iluminat stradal și procurarea echipamentelor sportive, ar putea avea soluții mai rapide.

Locuitorii au nevoie să cunoască ce măsuri intenționează să întreprindă administrația publică locală, care sunt prioritățile și când ar putea fi realizate lucrările necesare.

Pentru elevii din Molești, una dintre cele mai urgente probleme rămâne iluminatul stradal. Ei își doresc să poată merge la activitățile școlare și să revină acasă în siguranță, fără teama de a parcurge străzi întunecate.

Până la urmă, o întrebare simplă așteaptă un răspuns din partea autorităților locale: poate fi adaptat programul iluminatului stradal astfel încât elevii să ajungă acasă în siguranță?

Cleopatra Bostănică, jurnalistă comunitară

Principala cauză a acestei stări de fapt este acumularea apei pe carosabil din cauza lipsei sau întreținerii necorespunzătoare a șanțurilor de scurgere. Fără un sistem eficient prin care apa să fie direcționată rapid în afara drumului, șuvoaiele sapă în stratul de pământ și agravează continuu degradarea. Situația este amplificată și de faptul că multe tronsoane nu sunt amenajate corespunzător din start, făcând absolut necesare lucrările periodice de reparație și întreținere.

Rezolvarea acestei probleme necesită pași concreți și o strategie clară pe termen scurt și mediu. În primul rând, este esențială nivelarea porțiunilor grav afectate și aducerea de piatră pe drumurile care devin impracticabile la prima ploaie. În al doilea rând, curățarea și amenajarea canalelor de scurgere reprezintă o prioritate absolută pentru ca apa să nu mai poată stagna pe suprafața de rulare. Nu în ultimul rând, un dialog strâns între locuitori și autoritățile locale va permite identificarea rapidă a zonelor critice și alocarea eficientă a resurselor.

Jurnalismul comunitar are rolul de a aduce la lumină aceste probleme reale fără a căuta vinovați fără dovezi și fără a exagera faptele. Obiectivul nostru este să oferim un spațiu transparent de informare și colaborare, prin care vocea cetățenilor să fie auzită, iar administrația locală să găsească suportul necesar pentru intervenție.

În final, rămâne o întrebare deschisă pentru întreaga comunitate: dacă după fiecare ploaie drumul devine greu de parcurs, ce soluții concrete putem găsi și aplica împreună pentru a schimba această situație? Așteptăm părerile și propunerile voastre pentru a continua această discuție necesară.

Gheorghina Florea, jurnalistă comunitară

Drumuri pe care se circulă cu dificultate

Una dintre cele mai afectate artere este strada Independenței. Deși drumul este asfaltat, în unele porțiuni au apărut gropi care îngreunează circulația și pot provoca defecțiuni automobilelor.

Situația este și mai dificilă pe străzile neasfaltate, care reprezintă o mare parte din rețeaua de drumuri a satului. Vara, pe vreme uscată, locuitorii reușesc să circule fără prea mari dificultăți. Problemele apar odată cu ploile de toamnă și ninsorile din timpul iernii. Drumurile devin pline de noroi, iar deplasarea pietonilor și a automobilelor este mult mai grea.

Pentru oamenii care merg zilnic la serviciu, pentru elevii care se îndreaptă spre școală și pentru persoanele în vârstă, starea drumurilor reprezintă un disconfort permanent.

Locuitorii au nevoie de drumuri practicabile în orice anotimp. Repararea porțiunilor deteriorate și asfaltarea treptată a străzilor ar îmbunătăți condițiile de trai din localitate.

Unde este echipamentul sportiv promis elevilor?

O altă problemă semnalată în satul Molești privește desfășurarea orelor de educație fizică. Potrivit elevilor, sala de sport nu dispune de echipamentul necesar pentru unele activități.

De exemplu, pentru a juca volei sau fotbal, copiii sunt nevoiți uneori să aducă mingi personale de acasă.

Situația provoacă nemulțumire, mai ales că elevilor li s-ar fi comunicat anterior că a fost cumpărat echipament sportiv.

„De ce la lecțiile de educație fizică nu avem o minge de volei sau de fotbal și trebuie să le aducem pe ale noastre de acasă? Unde este echipamentul despre care ni s-a spus că a fost cumpărat?”, se întreabă unul dintre elevi.

Este o întrebare la care administrația instituției de învățământ ar trebui să ofere un răspuns. Dacă echipamentul a fost achiziționat, elevii ar trebui să știe când și în ce condiții îl pot utiliza. Dacă există alte dificultăți, acestea ar trebui explicate.

Orele de educație fizică sunt importante pentru sănătatea și dezvoltarea copiilor. Pentru desfășurarea lor în condiții bune, școala are nevoie de materiale și echipamente sportive corespunzătoare.

Probleme cunoscute, răspunsuri așteptate

Drumurile deteriorate și lipsa echipamentului sportiv sunt două probleme diferite, dar ambele influențează viața de zi cu zi a comunității.

În cazul drumurilor, locuitorii ar trebui să cunoască planurile autorităților locale privind reparațiile și asfaltarea străzilor. În cazul echipamentului sportiv, elevii așteaptă explicații despre materialele care ar fi fost cumpărate și despre posibilitatea de a le folosi.

Pentru început, ar fi util ca autoritățile locale și administrația școlii să răspundă public acestor preocupări. Oamenii vor să știe ce lucrări sunt planificate, iar elevii vor să poată face sport fără să fie nevoiți să aducă de acasă echipamentul necesar lecțiilor.

Patricia Răileanu, jurnalistă comunitară

Casele de cultură din Filipeni, Pleșeni (Hănăseni) și Cania se află în proces de reabilitare, prin lucrări de eficientizare energetică sau renovare capitală, în cadrul programului ediției a doua Satul European.

În același timp, la Gotești se lucrează la eficientizarea energetică a grădiniței din localitate, care va fi dotată inclusiv cu panouri fotovoltaice, iar copiii și tinerii beneficiază deja de un teren sportiv multifuncțional amenajat prin Programul „Satul European Expres”.

Iar în satul Filipeni, aproximativ 350 de copii și 30 de cadre didactice au acces îmbunătățit la instrumentar de studiu modern, după ce gimnaziul din localitate a fost dotat cu cal

Unul dintre cele mai recente proiecte este construcția unui spațiu de agrement multifuncțional, pe o suprafață de 0,55 hectare.

Noul parc va include terenuri de joacă, scenă de vară, zone de socializare, alei pavate, spații verzi, iluminat nocturn și parcare. Investiția totală este de peste 5 milioane de lei, din care 750.000 lei reprezintă contribuția autorităților locale. Proiectul urmează să fie finalizat până la 1 octombrie a.c.

Tot în cadrul programului „Satul European”, ediția I, Casa de Cultură din localitate a fost complet renovată și dotată modern, cu un buget de 4,5 mil. de lei. În plus, prin programul „Satul European Express” a fost reconstruit terenul de mini-fotbal, contribuind la promovarea unui stil de viață activ în rândul tinerilor.

La fel, este în curs de elaborare Planul Urbanistic General al localității, cu o finanțare de aproape 290.000 de lei. Acest document va ghida dezvoltarea durabilă a satului și va facilita atragerea investițiilor.

După acordarea suplimentară a 40 de mil. de euro, valoarea totală a finanțării oferite de BERD va ajunge la 290 de mil. de euro.

Banii sunt destinați pentru reabilitarea drumului R14 R6 – Codrul Nou – Soroca – Unguri – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Soroca – Arionești; drumul R8.1 R8 – Arionești – R14, sectorul Arionești – Otaci; drumul M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România, sectorul de ocolire a orașului Vulcănești; drumul R33 Hîncești – Lăpușna – M1.

Acordul de împrumut dintre R. Moldova și BERD privind realizarea lucrărilor de construcție și reabilitare a drumurilor a fost ratificat în anul 2013 și a fost modificat de trei ori.

Cel mai mare grad de iluminare stradală este în autonomia găgăuză și municipiul Chișinău – peste 96% și, respectiv, peste 91,1%.

În plan regional, cel mai mic grad de iluminare îl are regiunea de nord peste 76%; cel mai mare – regiunea de centru cu peste 80 la sută.

În orașele Cricova, Edineț, Glodeni, Frunză, Bucovăț și Iargara gradul de iluminare a străzilor e asigurată în proporție de până la 50%. Cel mai mic nivel de iluminare stradală e înregistrat în orașele Glodeni, aproape 30%, și Frunză – cu 36,4%.

În acest sens specialiștii ADR Nord și cei din administrația locală au identificat necesitățile zonelor urbane din localitate. Prin urmare, va fi selectată o zonă urbană degradată ce urmează să fie transformată prin acțiuni de revitalizare.

Viitorul program de revitalizare urbană va face eligibil orașul Briceni pentru finanțarea proiectelor de revitalizare urbană din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, precum și din alte surse de finanțare disponibile.

În prezent, 11 orașe din regiunea de nord implementează programe de revitalizare urbană. Majoritatea acestora deja au beneficiat de finanțări pentru transformarea zonelor urbane degradate.

Circa 31% din populația Regiunii de Dezvoltare Nord trăiește în mediul urban, fiind concentrată în 20 de centre urbane, dintre care trei municipii. Majoritatea orașelor din nordul țării se confruntă cu o serie de provocări de ordin economic, social și de mediu. Totuși, o bună parte a orașelor au potențial de a deveni de dezvoltare ale economiei regionale.

Este vorba despre peste 41 km de drumuri locale de interes raional sau municipal; peste 516 km de drumuri comunale și străzilor în limita hotarelor administrative ale localităților și circa 110 km de căi pietonale de acces către instituțiile publice.

Valoarea totală a proiectelor depuse este de 2,6 mlrd. de lei de lei, iar peste 1,48 milioane de cetățeni ar urma să beneficieze direct de pe urma acestor investiții, a precizat Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Geografic, proiectele se repartizează după cum urmează: regiunea Centru (239); regiunea Nord (178); regiunea Sud (128); mun. Chișinău (16) și autonomia găgăuză (18).

Proiectele urmează să treacă prin două etape de evaluare. Una din condiții este ca localitatea beneficiară să dispună de un plan urbanistic care să cuprindă direcțiile, prioritățile și reglementările de dezvoltare ale localității.

Concomitent, prin programul „Satul European” sunt finanțate proiecte de elaborare a Planurilor urbanistice generale, și anume: 36 proiecte sunt implementate prin „Satul European-1”; 127 proiecte se implementează prin „Satul European-2”; 76 proiecte sunt la avizare la MIDR pentru aprobarea finanțării; 185 cereri de finanțare solicitate.

Plafonul maxim pentru fiecare proiect este de 10 milioane de lei.

Finanțarea este disponibilă pentru localități mici (până la 1500 locuitori) – până la 2 milioane lei; localitățile cu până la 1500 de locuitori aflate în proces de amalgamare voluntară – până la 5 milioane lei; și localități mari (peste 1500 locuitori) – până la 9 milioane lei (cu o contribuție de 10% a APL).

Programul „Europa este aproape” este finanțat prin pachetul financiar „Bugetul Plus”, având o valoare de 500 mil. de lei.