Andrei Briceag va fi responsabil de reprezentarea țării la CtEDO, de coordonarea acțiunilor statutului în vedere prevenirii și remedierii încălcării Convenției europene pentru drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În sarcina agentului guvernamental intră și responsabilitatea de a promovarea standardele europene în domeniul drepturilor omului în legislația națională, dar și asigurarea executării hotărârilor și deciziilor CEDO.

Andrei Briceag este magistru în drept și are o experiență de 15 ani în domeniul juridic. Este avocat și președinte al unei asociații obștești.

Experții vor discuta cu deputați din majoritatea și opoziția parlamentară.

Agenda conține include întrevederi cu reprezentanții sistemului judecătoresc și ai Procuraturii.

Discuțiile se vor axa pe amendamentul înregistrat de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, care ajustează prevederile proiectului de lege în conformitate cu avizele recepționate și propunerile expuse în cadrul consultărilor publice. Astfel, se propune instituirea unor instanțe judecătorești specializate – Colegiul specializat anticorupție al Judecătorii Chișinău și completele specializate anticorupție ale Curții de Apel Centru. Potrivit autorilor, constituirea unor complete anticorupție distinse în cadrul colegiilor deja existente necesită eforturi mai mici și este mai puțin costisitoare decât crearea unui colegiu separat.

Judecătorii care vor activa în Colegiul specializat al Judecătorii Chișinău și în completele anticorupție ale Curții de Apel Centru vor examina cauzele care vizează infracțiunile de corupție la nivel înalt și cele conexe actelor de corupție. La fel, vor efectua controlul judiciar al actelor Autorității Naționale de Integritate, prin care se constată diferența substanțială între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită.

Proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative a fost votat în prima lectură la 30 noiembrie 2023, precizează Parlamentul. Anterior, Comisia de la Veneția a mai expus o opinie asupra acestei inițiative legislative.

Studiul sociologic a fost realizat la comanda PNUD cu sprijinul financiar al Germaniei și Suediei, fiind prezentat la Chișinău. În cadrul studiului au fost chestionare 3066 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, de pe întreg teritoriul țării.

Cele mai scăzute niveluri de încredere au fost raportate de respondenții cu venituri mici și de rezidenții din Chișinău. Factorii cheie care contribuie la această stare de neîncredere sunt percepția de incapacitate în aplicarea legii (58%), corupția sistemică (51,2%) și ineficiența instituțională (31,6%).

Instanțele de judecată, procuraturile și poliția sunt instituțiile cu cel mai scăzut nivel de încredere, în timp ce serviciile notariale și autoritățile publice locale se bucură de un nivel relativ ridicat de încredere.

Probleme și cu accesul la justiție

Cercetarea mai scoate în evidență că grupurile vulnerabile se confruntă cu obstacole semnificative și complexe în ceea ce privește accesul la justiție, obstacole care își au rădăcinile în ineficiențele sistemice și discriminare.

Respondenții au raportat adesea tratamente de indiferență sau ostilitate din partea instituțiilor de drept și a profesioniștilor din domeniul juridic, ceea ce erodează și mai mult încrederea în sistemul de justiție.

Cunoștințele limitate despre drepturile și procesele legale reprezintă o problemă recurentă, în special pentru minoritățile etnice, refugiați, persoane strămutate intern și persoane cu dizabilități, iar barierele lingvistice complică și mai mult aceste dificultăți pentru cei care nu vorbesc limba română.

Dezinteres față de litigii

O altă constatare a studiului este interesul redus față de litigii și capacitatea scăzută de soluționare a acestora. Deși majoritatea respondenților solicită îndrumare inițială de la persoane de încredere (59,6%) sau instituții (63,1%), eficacitatea acestui sprijin variază semnificativ. 37,5% dintre participanții la studiu care au apelat la instituții au renunțat la soluționarea litigiilor, invocând bariere sistemice semnificative. Din acest motiv, instituțiile din Moldova sunt percepute nuanțat în ceea ce privește viteza și eficiența în gestionarea disputelor.

Mulțumiți de notari și mediatori

Respondenții care s-au adresat notarilor și mediatorilor au menționat că au fost foarte satisfăcuți de calitatea muncii acestora în proporție de 86,5% și, respectiv, 78,5%. La întrebarea cât de clar instituțiile le-au explicat procedurile, participanții la studiu au spus că cel mai impresionați au fost de notari (88,9%), mediatori (78,6%), avocați (64,2%) și executorii judecătorești (61,5%). La acest capitol au fost apreciate pozitiv instanțele de judecată și poliția: 47,7% din cei care s-au adresat în instanțele de judecată au afirmat că le-au fost explicate procedurile vs. 37,7% în cazul poliției.

Noile prevederi au fost elaborate de Ministerul Justiției și aprobate de Parlament în baza recomandărilor europene.

Astfel din numărul total de 15 judecătorii vor rămâne 14, iar curțile de apel vor fi reconfigurate astfel: Curtea de Apel Centru (Chișinău), Curtea de Apel Nord (Bălți), Curtea de Apel Sud (sediul central – Cahul, sediul secundar – Comrat).

Modificările nu vor modifica numărul de judecători sau de angajați ai judecătoriilor și ai curților de apel.

Anul trecut, instanțele naționale au avut în procedură 353.201 dosare, cele mai multe (122 846) fiind la Judecătoria Chișinău. Cel mai mic număr de dosare a fost înregistrat la Curtea de Apel Comrat.

În anul 2023, regiunea transnistreană a fost marcată de fenomene precum tortura, tratamente inumane sau degradante, condiții proaste de detenție, cazuri de deținuți politici, restrângerea libertății de exprimare, limitarea libertății presei și impunitatea.

O moarte suspectă

Cel mai notoriu și în același timp tragic caz din această perioadă a fost uciderea lui Oleg Horjan, un lider al opoziției de la Tiraspol. Acesta a fost găsit mort în locuința sa dintr-o localitate din apropierea Tiraspolului, în noaptea de 16 spre 17 iulie 2023. Oleg Horjan a fost una dintre puținele persoane publice care au avut curajul să denunțe abuzurile regimului transnistrean.

Încarcerări pe motive inventate

Pe parcursul anului trecut, au fost raportate multiple cazuri de tortură și tratamente inumane sau degradante în centrele de detenție, incluzând refuzul asistenței medicale și izolarea prelungită. Până în prezent, regiunea nu dispune de un mecanism dedicat investigării presupuselor acte de tortură comise de „forțele de ordine”. Condițiile din centrele de detenție rămân proaste, situația fiind descrisă chiar de împuternicitul local pentru drepturile omului ca „o violare a demnității umane”. Cazul lui Victor Pleșcanov, condamnat în 2022 la mai bine de 3 ani de ani de închisoare pentru „instigare la extremism”,  ilustrează gravitatea acestor probleme.

De-a lungul anului 2023, mai multe persoane au fost inculpate pentru criticile aduse administrației de facto de la Tiraspol. Insultele publice adresate „liderului” regiunii sunt sancționate cu amendă sau chiar cu închisoare de până la cinci ani. Un exemplu în acest sens a fost arestarea pensionarului Mihail Ermurachi, condamnat în iulie 2021 pentru „insultarea” liderului de la Tiraspol într-o conversație privată.

Jurnaliști indezirabili

Fenomenul de hărțuire și intimidare a activității jurnalistice a continuat. Pe 21 septembrie 2023, fotoreportera de la Chișinău Elena Covalenco a fost declarată „indezirabilă” în regiunea transnistreană. Ei i-a fost restricționat accesul în regiune pentru o perioadă de trei ani.

Alte constatări ale raportului Departamentului de Stat al SUA se referă la încălcări ale libertății de circulație, de întrunire și de asociere, precum și la restricții ale libertății internetului în stânga Nistrului.

Raportul menționează, de asemenea, situația persoanelor intern deplasate, ingerința în viața privată și violența domestică, evidențiind diverse aspecte semnificative ale încălcărilor drepturilor omului în regiune.

• Raportul de țară pentru R. Moldova ce vizează anul 2023 poate fi accesat aici.
• Traducerea neoficială a raportului, realizată de Promo-LEX, poate fi accesată aici.

Unele sedii vor fi reatribuite altor instanțe de judecată, precizează Ministerul Justiției.

Proiectul prevede reorganizarea curților de apel și reconfigurarea acestora prin redenumirea lor în: Curtea de Apel Centru, Curtea de Apel Nord. Curtea de Apel Sud va avea două sedii –central în mun. Cahul și cel secundar în mun. Comrat.

La revizuirea hărții judiciare s-a ținut cont de câteva criterii, inclusiv de numărul de locuitori în regiune, numărul de judecători în fiecare instanță, volumul de lucru per judecător și per instanță. S-a ținut cont, de asemenea, și de infrastructura teritorială a localităților date în circumscripțiile judecătoriilor sau curților de apel.

În prima etapă, proiectul a fost realizat în judecătoriile Bălți, Ungheni și Edineț. Acestea au obținut statutul de instanțe model.

„Pilotarea aplicației e-Dosar judiciar, instruirea judecătorilor și a personalului în domeniul utilizării Sistemului informațional judiciar, asigurarea instanțelor judecătorești cu echipament necesar, dar și dezvoltarea mecanismelor de informare și educare a justițiabililor – sunt doar câteva dintre cele mai importante realizări ale primei etape a proiectului”, la lansarea celei de-a doua etape ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Extinderea proiectului înseamnă:

• acces facilitat la justiție pentru mai multe persoane;
• condiții decente pentru justițiabili și angajați;
• servicii online de calitate;
• atmosferă prietenoasă etc.

Proiectul este susținut de Guvernul SUA prin intermediul USAID.

După numărul de cereri alocate unui organ judiciar, 653 de cereri, raportat la populația țării, Moldova este pe locul cinci, cu indicele 2,60 cereri la 10.000 locuitori.

În privința Moldovei, pe parcursul anului 2023, Curtea a pronunțat 24 hotărâri, dintre care în 24 hotărâri a fost constatată cel puțin o violare a Convenției din partea R. Moldova.

Analiza pe articole a hotărârilor CtEDO pronunțate în cauzele moldovenești în anul 2023 relevă încălcarea următoarelor articole de către Republica Moldova:

Cele mai multe cazuri de condamnare a Moldovei în 2023 vizează condițiile inumane, tratament inuman și degradant/investigaţii defectuoase (4 cauze); dreptul la libertate și la siguranță (5 cauze); dreptul la un proces echitabil (14 cauze); dreptul la respectarea vieții private și de familie (6 cauze) și protecția proprietății (6 cauze).

În total, potrivit organizației Juriști pentru Drepturile Omului, până la data de 31 decembrie 2023, Curtea a pronunțat 599 de hotărâri împotriva Moldovei, pentru care au fost achitate prejudicii în sumă de circa 20 de mil. de euro.

Mai mult de jumătate din violările constatate în privința Moldovei sunt pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil (244), protecția proprietății (183), tratamentul inuman și degradant (147), dreptul la libertate și siguranță (121) ș.a.

Proiectul „Instanțe Judecătorești Model” a fost finanțat de USAID.

Judecătoria Bălți a obținut statutul de judecătorie model pentru realizări în domeniul managementului calității, serviciilor online și a comunicării cu mass-media și publicul.

Instanța de la Ungheni a primit statutul de judecătorie model pentru rezultatele obținute în domeniul managementului calității, gestionării infrastructurii instanței judecătorești și a comunicării cu mass-media și publicul.

Iar Judecătoria Edineț a obținut statutul de judecătorie model pentru rezultate înregistrate în domeniul managementului calității, performanței instanței de judecată și a serviciilor online.

În R. Moldova sunt circa 15 judecătorii, și alte cinci instanțe ierarhic superioare – Curțile de Apel din Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat, precum și Curtea Supremă de Justiție.

Scăderea numărului de deținuți se datorează reducerii aplicării arestului preventiv, aplicării legii cu privire la amnistie, dar și transferul deținuților minori la penitenciarul nr. 10-Goian.

Micșorarea numărului de deținuți a permis închiderea anumitor zone mai problematice și relocarea persoanelor, astfel încât să fie respectate, maxim posibil, standardele internaționale pe acest segment.

Penitenciarul nr. 13 din are statutul de izolator de urmărire penală, iar în prezent, în această instituție sunt plasate peste 700 de persoane condamnate sau arestate.

În timpul ce urmează, ministerul Justiției trebuie să prezinte un raport cu privire la măsurile întreprinse în baza recomandărilor experților Comitetului European pentru Prevenirea Torturii.