Documentul citat subliniază că sărăcia afectează aproape o treime din populație, iar 15% din populțaie se confruntă cu sărăcia extremă. Familiile numeroase sunt cele mai vulnerabile.

Autorii raportului „Moldova Inegală” constată că, în R. Moldova, există inegalități mari în speranța de viață între femei și bărbați, precum și între mediul urban și rural – femeile din orașe trăiesc în medie cu 11 ani mai mult decât bărbații din mediul rural.

De asemenea, potrivit raportului CPD, accesul la servicii medicale este limitat, mai ales din cauza costurilor de transport și medicamente, afectând mai ales persoanele active între 30-44 ani și femeile vârstnice.

A cincea ediție a raportului „Moldova Inegală” subliniază „disparități semnificative” care afectează tinerii, persoanele în etate și cele cu dizabilități, persoanele de etnie romă în 5 domenii-cheie: venituri, sănătate, participare civică, acces la servicii publice de gospodărie comunală și siguranța în comunitate.

Inițiativele în acest sens aparțin deputaților locali Galina Antiufeeva și Oleg Petric.

Acestea prevăd că serviciile de comunicații (telefonie, internet) pot fi întrerupte pentru persoane fizice sau juridice pe o perioadă de până la 48 de ore, fără o „hotărâre judecătorească”, doar în baza solicitării structurilor de securitate transnistrene. Perioada de 48 de ore va putea fi prelungită în baza unei „hotărâri” emise de „instanțele” de la Tiraspol.

Inițiativele mai propun extinderea listei structurilor de securitate abilitate să solicite operatorilor de telecomunicații cooperarea pentru blocarea accesului la serviciile de comunicații.

„În regiunea transnistreană nu există mecanisme legale, transparente și independente prin care cetățenii să poată contesta cenzura sau deconectările abuzive de la serviciile de comunicații”, menționează Promo-LEX.

Asociația mai spune că mediul online a rămas singurul spațiu în care locuitorii regiunii își mai pot exprima opiniile și pot avea acces la surse alternative de informare. Eventuala deconectare a locuitorilor regiunii de la serviciile de comunicații încalcă dreptul la liberă exprimare și accesul la informație.

Promo-LEX amintește că, în aprilie 2025, „sovietul suprem” a înregistrat alte două „inițiative legislative” de inspirație rusească, care extind cenzura online. Sub paravanul „protecției copiilor de informații dăunătoare”, s-a propus blocarea accesului la mai multe resurse informaționale.

Asociația Prom-LEX recomandă autorităților de la Chișinău să condamne aceste acțiuni ilegale și să adopte o viziune clară și coerentă privind asistența acordată locuitorilor regiunii transnistrene în cazurile de încălcare a drepturilor omului.

În anul 2023, regiunea transnistreană a fost marcată de fenomene precum tortura, tratamente inumane sau degradante, condiții proaste de detenție, cazuri de deținuți politici, restrângerea libertății de exprimare, limitarea libertății presei și impunitatea.

O moarte suspectă

Cel mai notoriu și în același timp tragic caz din această perioadă a fost uciderea lui Oleg Horjan, un lider al opoziției de la Tiraspol. Acesta a fost găsit mort în locuința sa dintr-o localitate din apropierea Tiraspolului, în noaptea de 16 spre 17 iulie 2023. Oleg Horjan a fost una dintre puținele persoane publice care au avut curajul să denunțe abuzurile regimului transnistrean.

Încarcerări pe motive inventate

Pe parcursul anului trecut, au fost raportate multiple cazuri de tortură și tratamente inumane sau degradante în centrele de detenție, incluzând refuzul asistenței medicale și izolarea prelungită. Până în prezent, regiunea nu dispune de un mecanism dedicat investigării presupuselor acte de tortură comise de „forțele de ordine”. Condițiile din centrele de detenție rămân proaste, situația fiind descrisă chiar de împuternicitul local pentru drepturile omului ca „o violare a demnității umane”. Cazul lui Victor Pleșcanov, condamnat în 2022 la mai bine de 3 ani de ani de închisoare pentru „instigare la extremism”,  ilustrează gravitatea acestor probleme.

De-a lungul anului 2023, mai multe persoane au fost inculpate pentru criticile aduse administrației de facto de la Tiraspol. Insultele publice adresate „liderului” regiunii sunt sancționate cu amendă sau chiar cu închisoare de până la cinci ani. Un exemplu în acest sens a fost arestarea pensionarului Mihail Ermurachi, condamnat în iulie 2021 pentru „insultarea” liderului de la Tiraspol într-o conversație privată.

Jurnaliști indezirabili

Fenomenul de hărțuire și intimidare a activității jurnalistice a continuat. Pe 21 septembrie 2023, fotoreportera de la Chișinău Elena Covalenco a fost declarată „indezirabilă” în regiunea transnistreană. Ei i-a fost restricționat accesul în regiune pentru o perioadă de trei ani.

Alte constatări ale raportului Departamentului de Stat al SUA se referă la încălcări ale libertății de circulație, de întrunire și de asociere, precum și la restricții ale libertății internetului în stânga Nistrului.

Raportul menționează, de asemenea, situația persoanelor intern deplasate, ingerința în viața privată și violența domestică, evidențiind diverse aspecte semnificative ale încălcărilor drepturilor omului în regiune.

• Raportul de țară pentru R. Moldova ce vizează anul 2023 poate fi accesat aici.
• Traducerea neoficială a raportului, realizată de Promo-LEX, poate fi accesată aici.

Evenimente, dezbateri și proiecte comunitare creează o platformă pentru a discuta deschis despre stereotipurile de gen și impactul lor în viața de zi cu zi. Oamenii devin tot mai conștienți de importanța egalității de gen, atât pentru o societate mai justă, cât și pentru alinierea la valorile europene.

Femeile din Bălți își consolidează prezența în luarea deciziilor la nivel local. Există o creștere a inițiativelor care încurajează participarea activă a femeilor în mecanismele de luare a deciziilor din comunitate. Cu toate acestea, persistă provocări, precum mentalități retrograde și discriminare.

Școlile și instituțiile de învățământ implementează programe care promovează respectul reciproc între sexe și contribuie la schimbarea mentalității. Materialele educaționale includ mesaje anti-discriminare și promovează egalitatea de șanse pentru fete și băieți.

Deși se remarcă progrese semnificative, opiniile cu privire la egalitatea de gen rămân diverse. Unii consideră că femeile și bărbații ar trebui să aibă aceleași drepturi și șanse în toate domeniile, în timp ce alții susțin roluri de gen tradiționale.

Cu toatea acestea, municipiul Bălți este dedicat construirii unei societăți în care toți membrii săi, indiferent de gen, au șanse egale de a prospera. Colaborarea dintre locuitori, autorități și organizații este esențială pentru a depăși provocările și a accelera progresul în direcția egalității de gen.

Beatrice Țapu,
corespondentă comunitară din mun. Bălți

„Stigmatizarea și discriminarea sunt printre cele mai mari provocări cu care se confruntă persoanele cu sindrom Down, mai ales în comunitățile rurale”, a declarat unul dintre organizatori. „De aceea, am vrut să organizăm această manifestare plină de solidaritate și prietenie, pentru a le arăta că nu sunt singuri și că merită să fie apreciați și iubiți pentru ceea ce sunt.”

Manifestările au inclus o serie de activități distractive și interactive, menite să promoveze diversitatea și acceptarea. Unul dintre momentele forte a fost „Parada ciorapilor diferiți”, unde tinerii au purtat cu mândrie ciorapi de culori diferite, simbolizând unicitatea fiecărui individ.

„Ziua Mondială a Sindromului Down ne amintește că diversitatea este o parte frumoasă și esențială a vieții noastre”, a menționat un participant. „Diferențele nu trebuie să ne separe, ci să ne inspire să construim o lume mai incluzivă și mai prietenoasă pentru toți.”

Prin gestul lor, tinerii din Nicoreni au transmis un mesaj puternic de speranță și acceptare. Ei au demonstrat că, indiferent de diferențele noastre, suntem cu toții egali și merităm să fim apreciați și iubiți.

Mesajul lor este clar: Împreună, putem construi o lume mai bună, o lume în care fiecare individ este văzut, apreciat și iubit pentru ceea ce este.

Adina Obadă,
jurnalistă comunitară din satul Nicoreni

Organizația spune că această tendință îngrijorătoare este observată în special în domeniile sănătății și activităților de recreere, alături de sectorul serviciilor de suport administrativ, contribuind major la amplificarea acestei discrepanțe.

Mai gravă situația e în sectoarele cu remunerație mai mare, diferența salarială în defavoarea femeilor este și mai accentuată, depășind 30% în domenii precum serviciile de editare, transportul aerian și IT.

Diferențe și la pensii

De asemenea, decalajul de gen în pensii continuă să fie o problemă majoră, cu o diferență medie de 7.518 lei între pensiile femeilor și ale bărbaților, anul trecut. În Chișinău, disparitatea e și mai mare, o femeie pensionară, raportată la un bărbat, pierzând anual peste 20 de mii de lei.

Geneza problemei

Pentru a înțelege mai bine de ce există diferențe în câștigurile dintre femei și bărbați în R. Moldova, experții CPD au făcut o analiză econometrică. Această analiză a încercat să explice de ce apar aceste diferențe, uitându-se din perspectiva factorilor obiectivi (legați de nivelul de educație, vârstă, calificare, sector economic, poziție ierarhică ș.a.) și a celor datorați diferențelor de tratament (discriminării).

Datele de la angajatori arată că diferența de câștig între femei și bărbați a fost de 15,5% în 2022, pe când datele colectate de la angajați arată o diferență de 12%. Chiar dacă aceste procente sunt diferite, ambele indică faptul că diferența a crescut față de anul precedent, evidențiază autorii.

Ce înseamnă aceste procente?

Analiza detaliată arată că o mare parte din această diferență se datorează discriminării la locul de muncă. De exemplu, dacă luăm o diferență de 12%, aceasta se reduce cu 5% datorită faptului că femeile sunt, în medie, mai bine educate sau mai calificate decât bărbații, ceea ce ar trebui să le reducă și diferența de câștig. Totuși, tratamentul discriminatoriu în favoarea bărbaților (14,2%) anulează acest avantaj, făcând ca femeile să câștige mai puțin chiar și când au aceleași calificări, lucrează aceeași cantitate de ore și au aceeași vârstă ca bărbații. Mai mult, 2,8% din diferența de câștig este explicată de interacțiunea dintre nivelul de calificare și discriminare – de exemplu, femeile lucrează mai puține ore decât bărbații, și în același timp – orele lor de muncă sunt mai prost plătite.

Motive de optimism

În ciuda acestei situații, există un sentiment de optimism cu privire la viitor: „Moldova a înregistrat progrese în modificarea cadrului legislativ pentru a promova egalitatea de gen în sfera muncii. Așteptările sunt ca, în următorii ani, să scadă această diferență salarială, deoarece pentru a avea impact, toate politicile adoptate necesită timp,” susține CPD.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare adaugă că este vital ca aceste schimbări legislative să fie însoțite de eforturi susținute pentru implementarea și monitorizarea lor efectivă.

Reprezentanți ai guvernului, primarul și membri ai comunității s-au implicat în elaborarea Planului Local de Promovare a Egalității de Gen în orașul Fălești.

Proiectul are ca scop abilitarea femeilor lider și promovarea drepturilor femeilor.

Planul va rezolva probleme specifice în domeniul guvernării locale și va sensibiliza autoritățile și comunitatea cu privire la importanța egalității de gen. Proiectul este implementat în cadrul Programului de Granturi pentru OSC, cu sprijinul Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a prezentat, în aprilie 2023, în cadrul unui eveniment online, raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova”.

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria.

Raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), aduce în prim-plan mai multe date relevante legate de situația tinerilor NEET din Republica Moldova.

Conform Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova sunt circa 45,3 mii de tinerii NEET în vârstă de 15-24 de ani, 118 mii de tineri NEET cu vârsta dintre 15 și 29 de ani și 192,5 mii persoane – tineri și tinere NEET în vârstă de 15-34 de ani. Potrivit autorilor cercetării, în mare parte, statutul NEET este caracteristic tinerilor cu vârsta de peste 29 de ani. Din perspectivă de gen, atât la nivel european, cât și în Republica Moldova, ponderea femeilor în grupul NEET este mai mare ca cea a bărbaților (60,1% în rândul tinerelor de 15-24 de ani, 68,3% printre cele de 15-29 de ani și 67,1% printre tinerele de 15-34 de ani).

Cei mai mulți tineri NEET se înregistrează în regiunea de Centru a republicii: 28,9%, comparativ cu zona Nord – 24,5%, iar în mun. Chișinău – 24,8%. În același timp, dacă ponderea femeilor NEET în zonele rurale și urbane se egalează, bărbații NEET se întâlnesc mai mult în zonele rurale 20,1%, comparativ cu cei care locuiesc în urbe – 13,7%.

Mai mult de jumătate dintre tinerii NEET au un nivel scăzut de studii. Potrivit raportului de analiză, 36,5% dintre tinerii NEET cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani aveau studii gimnaziale. Din perspectiva de gen, cea mai mare discrepanță se înregistrează în rândul tinerilor cu nivel înalt de studii, unde 29,30% sunt femei și doar 11,30% – bărbați (din totalul bărbaților NEET).

Analiza cauzală relevă trei motive majore care au determinat tinerii să devină NEET: (i) și-au asumat responsabilitățile de îngrijire și, respectiv, au devenit casnici, această particularitate fiind caracteristică preponderent fetelor, (ii) au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la lucru peste hotare și (iii) au o dizabilitate sau altă situație legată de sănătate. Sarcinile casnice și de îngrijire constituie o cauză mai frecvent invocată odată cu înaintarea în vârstă.

49,1% din tinerii NEET cu vârsta între 15 și 29 de ani îngrijesc de familie, cu o pondere de 36,1% în grupa de vârstă 15-24 de ani și, respectiv, 48,3% la persoanele de 15-34 de ani (la persoanele de 25-29 de ani – 57,3%).

Dizabilitatea reprezintă o barieră importantă pentru tineri pentru a se integra pe piața muncii sau în educație. Conform unui raport, 48,6% dintre tinerii cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani fac parte din categoria NEET.

28,9% dintre tinerii de 15-24 de ani, 26,6% dintre cei de 15-29 de ani și 27,8% dintre tinerii de 15-34 de ani au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la lucru în străinătate.

Tinerii NEET sunt grupuri foarte diverse de persoane cu o varietate de experiențe și nevoi: șomeri/șomere de lungă durată, persoane care abia intră pe piața muncii, persoane care au grijă de copii sau rude, care suferă temporar de probleme de sănătate sau au dizabilități de lungă durată sau care iau o pauză temporară de la muncă sau studii ș.a.

Pentru a oferi tinerilor mai multe oportunități în educație sau pe piața muncii și pentru a le permite să participe pe deplin în toate sferele vieții sociale este nevoie de o abordare holistică. Raportul prezentat a identificat măsuri care  au fost grupate în trei arii majore: (i) măsuri pentru flexibilizarea sistemului educațional, (ii) măsuri pentru accesibilizarea spațiilor și (iii) măsuri pentru sporirea prezenței băieților în sistemul educațional.

În ultimii ani, fenomenul NEET este abordat și în cadrul de politici al Republicii Moldova. La nivel național sunt întreprinse o serie de măsuri în vederea diminuării acestui fenomen. Astfel, în 2018 a fost aprobată Legea cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, care integrează tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani în lista categoriilor de populație care necesită suport suplimentar pe piața muncii, astfel aceștia devenind beneficiari direcți ai programelor de suport în ocupare, implementate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și subdiviziunile acesteia. Strategia Națională „Moldova Europeană 2030” își propune drept prim obiectiv creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților, integrând măsuri specifice de stimulare a ocupării tinerilor, inclusiv a celor aflați în statut NEET.

Evenimentul LIVE de lansare a raportului „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova” poate fi urmărit AICI.

Raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova” poate fi accesat AICI.

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.

Evenimentul s-a produs în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău, unde peste 100 de participanți, printre care medici, psihologi, asistenți sociali, polițiști, voluntari și reprezentanți ai corpului diplomatic, s-au adunat la un flashmob pentru a transmite mesaje de susținere supraviețuitorilor violenței sexuale.

Potrivit statisticilor, la nivel mondial, una din zece femei a suferit o formă de violență sexuală începând cu vârsta de 15 ani, iar una din 20 a fost violată. În același timp, un studiu mondial realizat de UNFPA arată că fetele și femeile cu dizabilități se confruntă cu până la 10 ori mai multă violență bazată pe gen. Iar datele Inspectoratului General al Poliției arată că ponderea infracțiunilor raportate privind violența sexuală a crescut de la 1.67% până 2.36%, în perioada 2016-2022.

Deși R. Moldova a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește prevenirea și combaterea violenței sexuale, fenomenul rămâne o problemă acută.

Campania de sensibilizare și mobilizare socială împotriva violenței sexuale „Prinde aripi. Set Free” își propune să informeze publicul larg despre problema violenței sexuale și să promoveze serviciile disponibile pentru supraviețuitori, precum și să mobilizeze actorii implicați în prevenirea și combaterea acestui fenomen.