Experții vor discuta cu deputați din majoritatea și opoziția parlamentară.

Agenda conține include întrevederi cu reprezentanții sistemului judecătoresc și ai Procuraturii.

Discuțiile se vor axa pe amendamentul înregistrat de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, care ajustează prevederile proiectului de lege în conformitate cu avizele recepționate și propunerile expuse în cadrul consultărilor publice. Astfel, se propune instituirea unor instanțe judecătorești specializate – Colegiul specializat anticorupție al Judecătorii Chișinău și completele specializate anticorupție ale Curții de Apel Centru. Potrivit autorilor, constituirea unor complete anticorupție distinse în cadrul colegiilor deja existente necesită eforturi mai mici și este mai puțin costisitoare decât crearea unui colegiu separat.

Judecătorii care vor activa în Colegiul specializat al Judecătorii Chișinău și în completele anticorupție ale Curții de Apel Centru vor examina cauzele care vizează infracțiunile de corupție la nivel înalt și cele conexe actelor de corupție. La fel, vor efectua controlul judiciar al actelor Autorității Naționale de Integritate, prin care se constată diferența substanțială între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită.

Proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative a fost votat în prima lectură la 30 noiembrie 2023, precizează Parlamentul. Anterior, Comisia de la Veneția a mai expus o opinie asupra acestei inițiative legislative.

Una dintre priorități e combaterea corupției, inclusiv în contextul realizării agendei europene a R. Moldova, la fel ca și combaterea corupției electorale.

„Am văzut în alegeri cum corupția electorală poate distruge suveranitatea unui stat, iar rolul instituțiilor statului este să oprească acest fenomen grav și distructiv”, a spus premierul.

Prim-ministrul s-a referit și la documentele ce reflectă angajamentele țării noastre pe calea de aderare europeană – Foaia de parcurs privind statul de drept, Planul de creștere pentru Moldova, Programul Național de aderare la UE și Planul de dezoligarhizare.

CNA a avut în gestiune 1491 de dosare sau cu 36% mai multe decât în 2023, iar 531 de cauze penale au fost finalizate cu propunere de deferire în instanța de judecată.

În perioada de referință, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a raportat aplicarea a 330 de sechestre în sumă totală de circa 1,3 miliarde de lei.

Direcția legislație a CNA a efectuat 1349 de expertize anticorupție pe marginea unor proiecte de acte normative, identificând peste 2500 de factori de corupție.

Pădurea, cunoscută de localnici ca „Pădurea cu salcâmi”, era un loc apreciat pentru relaxare și odihnă. Diana Manoli, o locuitoare a satului, povestește cu regret cum a descoperit recent o zonă devastată: „Pe timpuri era un loc numai bun pentru odihnă, dar din ceea ce a fost a rămas doar o tristă amintire.”

Nemulțumirea este împărtășită și de alți locuitori ai comunei, care afirmă că au încercat, fără succes, să discute problema cu responsabilii de protecția mediului.

Reprezentanții Ocolului Silvic Criuleni susțin că tăierea este legală și necesară pentru întinerirea pădurii. Șeful Ocolului Silvic, Sergiu Stepaniuc, declară: „Ei au ajuns la vârsta exploatabilității. La moment ei au în jur de 35 de ani. Pentru salcâmi, la 25-30 de ani este vârsta exploatabilității. Tulpinile jos sunt verzi, dar sus e uscat. Noi ca să nu pierdem capacitatea arborilor de a regenera, rădăcinilor care sunt în sol, se intervine cu tratamentul dat.”

Planul prevede tăierea a 1.561 de arbori, iar lemnele vor fi distribuite locuitorilor din Hrușova, Goianul Nou, Ciorescu și Stăuceni.

Situația din Hrușova evidențiază o problemă mai largă: echilibrul fragil dintre exploatarea forestieră și conservarea mediului. Tăierile masive pot avea consecințe negative semnificative asupra biodiversității și echilibrului ecologic, iar transparența și implicarea comunităților locale în luarea deciziilor sunt esențiale pentru o gestionare durabilă a pădurilor.

Ședința inaugurală a Platformei a fost prezidată de ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, și a avut loc cu participarea prim-ministrului Dorin Recean, precum și a reprezentanților instituțiilor anticorupție din țară.

Premierul Recean a subliniat importanța Platformei ca instrument de facilitare a dialogului și identificare de soluții concrete în lupta cu corupția.

„Lupta împotriva corupției se înscrie atât în lista angajamentelor noastre față de Uniunea Europeană, cât și în prioritățile de bază ale Guvernului”, a declarat premierul.

Ministrul Justiției a menționat că Platforma va fi utilizată pentru a examina problemele majore din domeniul anticorupție, a discuta proiecte de acte normative și a corela eforturile pentru implementarea recomandărilor europene.

„Ne propunem ca Platforma să devină un instrument eficient de coordonare a politicilor anticorupție și să contribuie la consolidarea integrității în Republica Moldova”, a declarat Veronica Mihailov-Moraru.

Discuțiile din cadrul primei ședințe s-au axat pe proiectul Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Platformei Anticorupție.

S-a propus includerea în calitate de membru a unui reprezentant al Curții Supreme de Justiție, având în vedere rolul acesteia în unificarea practicii judiciare.

Platforma Anticorupție este un pas important în consolidarea eforturilor de combatere a corupției în Republica Moldova. Se așteaptă ca aceasta să contribuie la îmbunătățirea coordonării interinstituționale, la elaborarea de politici anticorupție eficiente și la implementarea standardelor europene în domeniu.

Ceremonia de premiere a avut loc, recent, în cadrul Galei Voluntarilor Anticorupție, în contextul Zilei Internaționale Anticorupție și a Zilei Voluntariatului, sărbătorite în toată lumea la începutul lunii decembrie.

Participanții au concurat pentru patru titluri: „Voluntarul anului”, „Promotorul integrității”, „Mesagerul integrității” și „Vocea mediatică a voluntarilor anticorupție”.

Titlul „Voluntar al anului 2022” și diplome de gratitudine au fost oferite:

• Dumitriței LEAHU, voluntara anticorupție a CNA care a prestat circa 75 de ore de voluntariat;
• Dorinei CIOBANU, voluntara anticorupție a CNA care a prestat circa 70 de ore de voluntariat;
• Paulei-Ioana CONDRAȚCHI, voluntara anticorupție a CNA care a prestat circa 65 de ore de voluntariat;
• Anei ADAMCIUC, voluntara anticorupție a CNA care a prestat circa 60 de ore de voluntariat;
• Gabrielei RUSU, voluntara anticorupție a CNA care a prestat circa 60 de ore de voluntariat.

Titlul „Mesager al integrității 2022” a mers la:

• Teodora BUSUIOC;
• Vladislava LUCHIAN;
• Mihail IZMAN;
• Nicolina ILAȘCO;
• Vlada ȘIMON.

Titlul „Promotor al integrității 2022” i s-a conferit:

• Adelinei SLIVCIUC;
• Nataliei CUCEREAVÎI;
• Dorin HOTINEANU;
• Dorin POPOVICI;
• Alexandru CERNĂUȚEANU.

Titlul „Vocea mediatică a voluntarilor anticorupție ai CNA”:

• Arinei GOJAN;
• Victoriei MUSTEAȚĂ;
• Dianei CROZU;
• Iraidei POPOVICI;
• Victor MELNIC.

Alți nouă voluntari au primit „Diplome de participare” pentru implicare în activitățile de voluntariat:

• Oleg CHISELIOV;
• Anatolie RUSU;
• Olivia MUNTEANU;
• Dina LIUBINSCHI;
• Daniela PLĂMĂDEALĂ;
• Doina ȚÎCU;
• Sabina POPESCU;
• Stanislav ROTARI;
• Tamara BARCARU.

Centrul Național Anticorupție este instituție gazdă a activităților de voluntariat încă din anul 2016, atunci când a primit prima acreditare în acest sens. Astfel, CNA deține pionieratul în rândul autorităților publice centrale de specialitate la capitolul implementarea programelor de voluntariat anticorupție prin cultivarea climatului de integritate în societate.

Pe parcursul a șase ani de muncă în instituție, peste 120 de voluntari anticorupție au participat la peste 600 de evenimente de voluntariat anticorupție și, cumulativ, au realizat aproape 5000 de ore de voluntariat.

La evenimentul de prezentare au participat președinta Maia Sandu, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco și președintele CSP, Angela Motuzoc, care au felicitat-o pe Veronica Drăgălin, potrivit unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, „pentru curaj”, urându-i succes în activitate.

Adresându-se echipei de la PA, Veronica Drăgălin a menționat că speră să aducă o perspectivă și o energie nouă, dar se bazează pe experiența și expertiza colegilor.

„(…) Noi suntem cei ce putem trage la răspundere hoții, cu siguranță vor fi obstacole dar împreună vom reuși să le depășim. În al doilea rând, egalitatea – trebuie să aplicăm legea în mod egal indiferent de afiliere politică, statut sau relații sus-puse. Și în al treilea rând, transparența – trebuie să comunicăm cu publicul ca oamenii să aibă încredere în noi. Vă promit că mereu o să am o atitudine pozitivă și vă asigur că sunt și voi rămâne o persoană optimistă, onestă și integră. (…) Sper ca împreună să putem câștiga încrederea și respectul societății în instituția noastră”, a spus Drăgălin.

Veronica Drăgălin a fost numită în funcție printr-un ordin al procurorului general interimar la 15 iunie, după ce a câștigat concursul public pentru ocuparea postului de șefă a Procuraturii Anticorupție.

Astfel, ofițerii CNA, procurorii anticorupție și ai SIS au realizat acțiuni de urmărire penală în vederea administrării probelor pe 97 de adrese din țară.

48 de grupuri comune de urmărire penală au descins la sediile organizațiilor teritoriale ale partidului din raioanele Călărași, Căușeni, Ștefan-Vodă, Strășeni, Edineț, Briceni, Dondușeni, Ocnița, Basarabeasca, Cimișlia, Hâncești, Orhei, Florești, Soroca, Drochia, Ungheni, Nisporeni, Bălți, Fălești, Glodeni, Sângerei, Râșcani, Cahul, Taraclia, Cantemir, precum și la mai multe adrese din Capitală.

CNA menționează că au fost ridicate documente, înscrisuri, corespondență, înscrisuri de ciornă și alți purtători materiali de informații. Toate informațiile urmează a fi examinate, apreciate și coroborate în cumul cu alte probe administrate în cadrul cauzei penale.

În același timp, formațiunea politică califică acțiunile ca fiind profund abuzive și ilegale, iar adevăratul motiv pentru care puterea recurge la asemenea măsuri extreme este teama cronică de proteste. „Partidul „ȘOR” este singura forță de opoziție reală, care manifestă o atitudine critică fermă față atitudinea iresponsabilă a actualei guvernări, iar în aceste condiții, PAS încearcă să ne reducă la tăcere și să ne elimine de pe scena politică”, se arată într-un comunicat al formațiunii politice.

În comunicat, formațiunea condamnă acțiunile „abuzive” ale organelor de drept.

CNA și-a desfășurat activitatea și pe alte dimensiuni. Detalii în infograficul de mai jos.

Noile prevederi vizează procedura de punere sub învinuire în lipsa persoanei, precum și judecarea cauzei în lipsa inculpatului. Documentul prevede și confiscarea bunurilor vizate în cauzele respective, dacă acest lucru va fi prevăzut în sentința de condamnare. Modificările oferă și un șir de garanții procesuale, inclusiv dreptul la un proces echitabil și dreptul de apărare.

Un alt proiect adoptat în Parlament, cu votul a 54 de deputați, prevede punerea în aplicare a mecanismului de confiscare extinsă a averilor acumulate prin acte de corupție. Potrivit modificărilor, va fi posibilă confiscarea bunurilor, care au fost transferate de condamnat către terți pentru a evita confiscarea, precum și confiscarea bunurilor în absența acuzatului, în cazul decesului sau în cazul în care acesta nu se prezintă în  instanța de judecată.

Inițiativa legislativă pe acest proiect aparține președintei Maia Sandu.