Manifestarea a avut loc la data de 23 martie 2026, în Sala cu Coloane a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, reunind într-un cadru festiv poeți, interpreți, oameni de cultură și numeroși iubitori ai literaturii.

Programul artistic a inclus recitaluri de poezie susținute de poeții Victoria Fonari, Claudia Partole și Gheorghe Balici, precum și momente muzicale oferite de interpreții Andrei Ștefăneț și Violeta Botezatu, care au completat atmosfera culturală a serii.

La eveniment au participat scriitori, bibliotecari, reprezentanți ai tineretului studios și public larg, fapt ce demonstrează interesul constant al comunității din Chișinău pentru promovarea și valorificarea poeziei contemporane.

Rodica Galenco, secretar al Preturii sectorului Buiucani, a subliniat importanța susținerii inițiativelor culturale și a colaborării instituționale: „Susținem cultura și interesul față de literatură și apreciem în mod deosebit implicarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, cu care avem o colaborare frumoasă de mulți ani. Mulțumim tuturor celor care au contribuit la desfășurarea acestui eveniment și la promovarea creației literare.”

La rândul său, Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a evidențiat rolul poeziei în viața comunității: „Ziua Mondială a Poeziei reprezintă un prilej de a reafirma că poezia este nu doar o formă de expresie artistică, ci și un mod de a fi și de a comunica. Pentru noi, acest eveniment organizat în parteneriat cu Pretura sectorului Buiucani confirmă că poezia poate fi trăită dincolo de paginile cărților, în spațiul viu al bibliotecii.”

Evenimentul din 23 martie a confirmat că poezia rămâne un punct de întâlnire între generații și sensibilități diferite. Sala cu Coloane a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a devenit în cadrul acestui eveniment un spațiu viu de dialog între autori și public, în care versul a fost ascultat, trăit și împărtășit direct.

Evenimentul, ce s-a desfășurat la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, filială a bibliotecii municipale, a reunit cadre didactice, scriitori, critici literari, bibliotecari, oameni de știință, studenți, liceeni și cititori activi, care au și adus în prim-plan rolul lecturii ca factor de coeziune socială și culturală prin calitate de instrument de formare intelectuală.

În mesajul său, Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a subliniat că programul „Chișinăul citește” rămâne una dintre cele mai constante și influente inițiative culturale ale instituției, capabilă să întrunească în lectură cititorii din toate filialele municipale ale instituției.

Totodată, Mariana Harjevschi a invitat publicul să privească ediția din 2025 ca pe un punct de plecare pentru noi proiecte și inițiative, reafirmând că biblioteca rămâne un spațiu viu, deschis și necesar orașului.

Moderatorul conferinței, criticul și istoricul literar Vitalie Răileanu ,director al Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a remarcat că Programul „Chișinăul citește” reprezintă o investiție esențială în educația prin invitația la lectură, deoarece este adresat copiilor, tinerilor și adulților deopotrivă.

Ediția anului 2025 a programului dat a inclus spre lectură și analiza libeveră trei volume, primul este întitulat „Poarta dintre lumi” semnată de Sergiu Afanasiu și e adresată copiilor de vârsta preșcolară, cel de-al doilea cu titlul de „Măștile lui Brejnev” de Nicolae Spătaru a fost pe masa adolescenților, iar la categoria- maturi, a revenit cuprinsul unui jurnal memorialistic semnat de Nicolae Negru, întitulat „O progenitură dușmană”

Fiecare volum a fost analizat în cadrul unor sesiuni tematice, întrunind profesioniști din domeniul literar și academic au reflectat asupra contextului apariției cărților, conturând temele centrale, structura narativă și relevanța pentru cititori.

Cartea pentru copii „Poarta dintre lumi” a deschis programul conferinței printr-o analiză vie despre valoarea educațională a textului și potențialul acestuia de a stimula imaginația și curiozitatea celor mai tineri cititori, iar celelalte două volume, ficțiunea satirico-fantastică „Măștile lui Brejnev” și lucrarea memorialistică „O progenitură dușmană”, au fost prezentate ca oglinzi rabatabile asupra realităților sovietice și a experiențelor traumatice produse de regimul totalitar comunist.

În cadrul discuțiilor, Nicolae Spătaru, autorul romanului „Măștile lui Brejnev”, a menționat că nu a urmărit cu strictețe elaborarea unei cronici și că a oferit publicului cititor „o imagine literară care deformează realitatea cu scopul de a dezvălui adevărul”.

„Mastile lui Brejnev este un excelent roman al lui Nicolae Spataru! Autorul descrie cu mult umor atmosfera grotesca si absurda, cu vadite accente de fantastic bulgakovian, din perioada care i-a urmat mortii lui Brejnev.” Tudorel Urian

”Un nou document istoric despre una dintre cele dramatice faze istorice ale basarabenilor – exilul siberian din perioada stalinistă, dar și consecințele lui. Intelectual cu anumite convingeri, Nicolae Negru este mai mult decât un simplu martor ocular. Dânsul devine conștiința care nu numai a înregistrat totul, dar a și dat acelor evenimente o interpretare corectă din punct de vedere politic, social și etnic”. Eugen Lungu

Prin lucrarea sa, „O progenitură dușmană”, Nicolae Negru și-a împărtășit experiența tulburătoare a copilăriei sale, trăite în deportare, alături de întreaga familie. Volumul evocă momente dramatice, dar și episoade de omenie și supraviețuire, aducând în prim-plan o mărturie esențială a epocii sovietice.

Discuțiile au fost animate și de intervențiile cititorilor, axate pe granițele dintre ficțiune, memorie și realitate, pe necesitatea consemnării traumei istorice, pe rolul literaturii în formarea civică și pe modul în care cele trei cărți au fost recepționate de publicul de diferite vârste. Evenimentul a inclus, de asemenea, momente teatral-artistice, concepute în baza unor fragmente din volumele analizate.

Bibliotecarii implicați în proiect au prezentat experiențele proprii, modul în care cele trei titluri au fost integrate în activitățile culturale și interesul manifestat de public pe parcursul ediției. O proiecție vizuală a sintetizat activitățile ediției 2025, oferind totodată o perspectivă pentru ediția programului din 2026.

Pe durata acestei ediții cei trei autori au avut 70 de întâlniri cu publicul, la care au participat 7313 de cititori de toate vârstele.

Fiecărui autor i-a fost înmânată câte o scrisoare de mulțumire din partea Bibliotecii Municipale și un infografic al lecturii volumelor în ediția curentă a programului.

Programul „Chișinăul citește” și-a reafirmat și de această dată rolul de platformă de dialog cultural și de promovare a lecturii în rândul comunității chișinăuiene, consolidând noi parteneriate între autori, instituții educaționale și publicul larg.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” este principala instituție info-documentară a Chișinăului, care coordonează o rețea de filiale și programe culturale dedicate promovării lecturii, educației și accesului liber la cunoaștere. Instituția organizează anual sute de activități pentru publicul de toate vârstele și oferă suport pentru creația literară și dialogul cultural.

Realizarea proiectului a implicat activ elevi, profesori și angajați ai colegiului. Au lucrat cot la cot elevi de la specialitatea Contabilitate, Mașini și aparate în industria alimentară și Turism.

„Mecanicienii” au fost cei care au dat formă concretă ideii, sudând și montând elementele instalației împreună cu angajații colegiului și profesorii de la Catedra de discipline tehnice și tehnologice. Elevii de la Contabilitate s-au ocupat cu atenție de calcule, buget și organizarea logistică a etapelor de lucru.

Elevii de la Turism au adus un plus de creativitate în partea de promovare, gândind cum să transforme instalația într-un punct de atracție și un simbol vizibil al mândriei de a fi parte din CAIR.

La 26 august, la Colegiul Agroindustrial din Rîșcani a avut loc inaugurarea oficială a noii instalații cu litere volumetrice „Eu (iubesc) CAIR Rîșcani”, un simbol de mândrie pentru instituție și comunitate.

Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă festivă, cu participarea mai multor invitați de onoare: deputata Liliana Grosu, Andrian Musteață, șef adjunct al Cancelariei de Stat, oficiul Rîșcani, fost absolvent al colegiului, Victor Bogatico, primar al orașului Rîșcani, la fel fost absolvent al colegiului, Cezar Salagor, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Rîșcani, Denis Țurcanu, viceprimar al orașului și co-fondator al Asociația „Generația viitorului”, Svetlana Raifura, coordonatoare Fondul pentru Tineri Rîșcani.

Irina Pușcaș,
corespondentă comunitară

„În timp ce mă întorc în patria mea, Letonia, o parte din mine va rămâne mereu în Republica Moldova”, a scris Mazeiks.

Potrivit lui, în cei patru ani, Moldova a reușit să devină „mai puternică, mai încrezătoare, mai rezistentă și mai europeană” și că este recunoscător pentru că a putut să-și aducă contribuția la aceste transformări.

„R. Moldova nu mai este doar un partener; o vedem ca pe un viitor stat membru al Uniunii Europene. Iar pe 28 septembrie, va fi în mâinile cetățenilor să confirme acest drum și să transforme speranța în realitate”, a notat diplomatul.

Diplomata poloneză Iwona Piórko, ambasadoare la Singapore, va conduce Delegația UE în R. Moldova. Ea urmează să preia mandatul în luna septembrie. Iwona Piórko este un oficial european, care are o experiență de peste două decenii de activitate în instituțiile UE. În afară de limba maternă – polonă – ea vorbește fluent engleza, franceza și spaniola și înțelege germana și rusa.

Potrivit ministrului Culturii, Sergiu Prodan, includerea lor alături de evenimente consacrate precum Mărțișor, Festivalul „Maria Bieșu” sau Bienala Teatrului „Eugene Ionesco” confirmă rolul lor în promovarea culturii și consolidarea imaginii țării pe plan internațional.

Pentru organizarea ediției din 2026 a Festivalului CRONOGRAF, Guvernul va aloca 2 milioane de lei, iar DescOperă va fi susținut financiar în continuare din bugetul Ministerului Culturii.

Festivalul de film documentar CRONOGRAF, lansat în 2001, a devenit un reper cultural prin tematicile sale variate, de la drepturile omului la identitate și migrație. Festivalul DescOperă, desfășurat din 2017 la Orheiul Vechi, aduce anual spectacole de operă și concerte simfonice în aer liber, într-un cadru natural spectaculos.

Ceremonia de depunere a florilor de către primele persoane în stat va începe la ora 09:00, la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul Memorial „Eternitate”, iar la 10:00 – la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.

Președinta Maia Sandu, șeful Legislativului, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean vor avea o întrevedere cu președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk. Cei trei lideri, împreună cu președinta Maia Sandu, vor susține declarații de presă la sediul Președinției și, ulterior, se vor adresa cetățenilor în cadrul concertului dedicat Zilei Independenței.

Cetățenii sunt așteptați în Piața Marii Adunări Naționale începând cu ora 18:00, pentru a sărbători independența. Pe scena din centrul Chișinăului vor evolua: „Zdob și Zdub”, Irina Rimes, Magnat și Feoctist, Satoshi și „Carla’s Dreams”.

R. Moldova și-a proclamat independența la 27 august 1991, iar această zi este nelucrătoare în țară.

Aparatul de zbor a fost construit timp de patru ani de piloții Sergiu Crețu și Oleg Burlacu, inclusiv un an pentru asamblarea propriu-zisă. Avionul a fost proiectat în SUA.

Avionul Van’s RV-7A are două locuri și este destinat zborului sportiv, de agrement și instruirilor private.

Proiectul e estimat la circa 200 de mii de euro.

Avionul construit în Moldova poate dezvolta o viteză de 320 de kilometri pe oră, la o altitudine de până la 3.500 de metru și parcurge peste 1.400 de kilometri în condiții normale de zbor.

Cei trei lideri europeni vin la Chișinău la invitația președintei Maia Sandu.

La 27 august, Maia Sandu și cei trei lideri vor susține declarații de presă la sediul Președinției și, mai apoi, se vor adresa cetățenilor în cadrul concertului dedicat Zilei Independenței, organizat în Piața Marii Adunări Naționale.

Pe 31 august, de Ziua Limbii Române, la Chișinău va veni președintele României, Nicușor Dan.

Prin prezența lor, partenerii europeni își reconfirmă încrederea în R. Moldova și sprijinul pentru drumul nostru european, precizează Președinția.

Anul trecut, de Ziua Independenței la Chișinău au fost președinții celor trei țări baltice: președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.

Evenimentul, organizat cu genericul „Independența care ne unește”, promite o seară de muzică, dans și emoții alături de artiști îndrăgiți ai scenei autohtone.

Încă nu s-a anunțat oficial ce interpreți vor evolua în centrul Chișinăului, dar din reclamele Guvernului de pe internet din campania „Tu știi cine cântă?” reiese că vor cânta Zdob și Zdub și Irina Rimes.

În acest an, concertul din PMAN va costa bugetul circa 6 mil. de lei.

Sărbătoarea va fi marcată prin activități în mai multe localități din țară, a anunțat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Următorul pas este numirea și învestirea acestuia în postul de șef al Procuraturii Anticorupție.

Dumbravan a câștigat concursul pentru șefia Procuraturii Anticorupție la sfârșitul lunii iunie a.c. El activează în Procuratura Anticorupție din 2008.

Vacanța funcției de șef al Procuraturii Anticorupție a survenit după demisia la 19 februarie a.c. din acest post a Veronicăi Dragalin pe fondul unui conflict cu conducerea țării. Demisia lui Dragalin s-a produs și în contextul inițiativei guvernării de a comasa PA cu PCCOCS și crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Proiectul legii a fost votat în prima lectură, dar este criticat de experți locali și externi. Mulți analiști au întrevăzut în această inițiativă o modalitate de „a scăpa” de Dragalin, care declara că PACCO poate pune în pericol gestionarea unor dosare de corupție.