Programul aniversar pune în valoare istoria și identitatea bibliotecii, dar și rolul său actual ca spațiu deschis pentru lectură, educație, creație, întâlnire și participare comunitară.

Evenimentele debutează pe data de 30 august, la ora 10.00, cu mesaje aniversare și momente de reflecție asupra celor 35 de ani de activitate, reunind personalități și profesioniști din România și Republica Moldova, cu precădere colegi de la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, partener de tradiție al Bibliotecii „Transilvania”.

Vor participa, de asemenea, reprezentanți ai instituțiilor culturale și academice, scriitori, bibliotecari și membri ai comunității. Un loc aparte îl vor ocupa personalitățile care au contribuit la crearea și dezvoltarea Bibliotecii „Transilvania”, alături de cei care au fost parte din parcursul său și au contribuit, de-a lungul anilor, la consolidarea acestei instituții ca spațiu de lectură, cultură, dialog și comunitate.

Momentul festiv va fi completat de un recital muzical susținut de Ansamblul de violoniști „Corzile Fermecate” al Școlii de Arte „Alexei Stârcea”.

Un loc aparte în program îl ocupă Gala aniversară a recunoștinței și excelenței, prilej de a aprecia contribuțiile și realizările care au consolidat, de-a lungul timpului, identitatea Bibliotecii „Transilvania”.

Cartea și dialogul cultural vor fi în centrul Salonului de carte „Punte de carte între Chișinău și Cluj”, care va include o donație de carte valoroasă pentru bibliotecă.

Programul cultural va fi completat de momente artistice dedicate comunității și limbii române, precum și de expoziții care valorifică patrimoniul cultural și memoria orașului. Printre acestea se numără expoziția poster „Spiritul Chișinăului interbelic – oameni, locuri și ritmuri urbane”, realizată de Secția „Memoria Chișinăului” în parteneriat cu Fundația Heritage 21, dar și o expoziție de ii românești, dedicată valorii și frumuseții patrimoniului tradițional, din colecția personală a interpretei de muzică populară, folcloristă, jurnalistă, Veta Ghimpu-Munteanu.

Ziua de 31 august, dedicată limbii române, va aduce în bibliotecă două întâlniri cu scriitori îndrăgiți de cititori: la ora 12.00, publicul este invitat la o întâlnire cu Alex Moldovan, iar la ora 15.00, cu Doina Gecse-Borgovan.

Unul dintre momentele importante ale aniversării va avea loc la 1 septembrie, ora 11.00, când se va desfășura duplexul profesional Chișinău–Cluj „Ludicul în bibliotecă – metode inovatoare de promovare a lecturii și implicare comunitară”, dedicat explorării jocului ca instrument de dezvoltare a serviciilor bibliotecare, de stimulare a lecturii și de apropiere a bibliotecii de cititori. Evenimentul va reuni experiențe și practici din cele două comunități bibliotecare, punând în valoare metode inovatoare prin care ludicul poate transforma biblioteca într-un spațiu mai atractiv, participativ și conectat la nevoile comunității.

Programul profesional va include și prezentarea revistelor „Lectura” și „BiblioPolis”, publicații care reflectă experiențe, idei, cercetări și practici contemporane din domeniul bibliotecar și cultural.

Prin această aniversare, Biblioteca „Transilvania” își reafirmă misiunea de bibliotecă a comunității, construită în jurul cărții și lecturii, dar deschisă către noi forme de comunicare, creativitate, educație și participare.

Participarea grupului din Căușeni a fost posibilă prin implicarea Asociației pentru Dezvoltare Durabilă Integrată, care implementează și proiectul „Scriem cu responsabilitate, acționăm pentru comunitate!”, susținut de Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Tineret.

Timp de opt zile, participanții au avut parte de activități educative, culturale și recreative în trei locații din România: „Dor de Oglinzi”, Satul de vacanță Ic Ponor-Padiș și Taberele Straja.

Programul a inclus cluburi de lectură, ateliere de creație, meșteșuguri și artă tradițională, jocuri sportive, seri cultural-distractive și focuri de tabără. Tinerii au vizitat mai multe obiective turistice și culturale, printre care Peștera Scărișoara, Cluj-Napoca, Cetatea Neamț, Casa Memorială „Ion Creangă”, Castelul Huniazilor și mănăstirile din Neamț.

Potrivit organizatorilor, experiența le-a oferit participanților ocazia să descopere România, să lege prietenii și să-și consolideze legătura cu limba română și rădăcinile culturale.

Pentru tinerii implicați în proiectul „Scriem cu responsabilitate, acționăm pentru comunitate!”, experiența Taberelor ARC a venit ca o continuare a activităților dedicate valorilor europene, implicării civice și spiritului comunitar.

Taberele ARC sunt organizate anual, iar participarea este gratuită. Informațiile despre înscrierile pentru ediția din 2027 urmează să fie publicate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Coordonatorii, părinții și participanții din Căușeni au mulțumit Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru oportunitatea oferită copiilor și tinerilor.

Ediția din acest an poartă o încărcătură simbolică deosebită, înscriindu-se în suita de manifestări prilejuite de aniversarea a 590 de ani de la prima atestare documentară a capitalei. Timp de șase zile, eleganta Sală cu Coloane a Bibliotecii Centrale devine un veritabil spațiu al regăsirii și al cunoașterii, unde micii participanți, reveniți în vacanță pe plaiurile natale ale părinților și bunicilor, au ocazia să exploreze Chișinăul prin intermediul limbii române, al patrimoniului cultural și al poveștilor frumoase ale orașului.

Programul va începe luni, 10 august, cu o zi dedicată simbolurilor și identității Chișinăului. Formatoarea Elena Șendrea le va vorbi copiilor despre legendele fondării orașului, iar meșterul popular Olesea Enachi va coordona un atelier practic despre portul popular. Prima zi se va încheia cu o vizită în clădirea Primăriei Municipiului Chișinău.

Călătoria va continua marți, 11 august, zi dedicată clădirilor și personalităților ce au marcat istoria capitalei. Formatoarea Aliona Nosatâi le va deschide participanților filele Chișinăului încremenit în cărți, iar scriitoarea Ada Zaporojan îi va susține într-un atelier creativ de rememorare a locurilor dragi din oraș, drumul purtându-i apoi într-o plimbare literară plină de inspirație pe Aleea Clasicilor.

Miercuri, 12 august, atenția se va îndrepta spre universul fascinant al artelor spectacolului. Captivanta călătorie imaginară prin teatrele Chișinăului, ghidată de Cristina Enachi, va fi completată de atelierul practic susținut de actorul Ronin Terente, unde copiii vor da viață măștilor și păpușilor de teatru, momentul culminant fiind spectacolul oferit cu generozitate de Gabi Lungu, directorul Teatrului Municipal de Păpuși „Guguță”.

Ziua de joi, 13 august, va aduce o perspectivă dinamică asupra orașului, explorând Chișinăul pe roți și istoria transportului său urban. Alături de formatoarea Ana Ostașevschi și în dialog direct cu scriitoarea și jurnalista Zinaida Izbaș, copiii vor parcurge evoluția mijloacelor de deplasare de ieri până azi și își vor imagina troleibuzul viitorului, pentru ca ulterior să pășească în Muzeul „Gloria Muncii” al Regiei Transport Electric Chișinău.

Vineri, 14 august, va fi rezervată surprizelor din lumea bibliotecilor. Formatoarele Ana Cușnir și Taisia Foiu le vor împărtăși copiilor curiozități captivante despre rețeaua de lectură a orașului, iar scriitoarea Victoria Fonari îi va antrena în jocuri interactive de cunoaștere, totul încununându-se cu o plimbare ghidată la bordul Troleibuzului Turistic.

Experiența se va încheia festiv sâmbătă, 15 august, într-o notă plină de savoare. Formatoarea Ludmila Stoianov le va deschide pofta de lectură prin intermediul tradițiilor culinare chișinăuiene, iar prezentatorul TV Traian Stoianov va semna atelierul „Rețeta prieteniei” și le va istorisi povestea farfuriei moldovenești, întreaga ediție încheindu-se cu un masterclass culinar interactiv găzduit chiar la bibliotecă.

Participarea la toate activitățile este gratuită, iar întâlnirile au loc zilnic, începând cu ora 10:00, la sediul Bibliotecii Centrale (Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 148).

Manifestarea a avut loc la data de 23 martie 2026, în Sala cu Coloane a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, reunind într-un cadru festiv poeți, interpreți, oameni de cultură și numeroși iubitori ai literaturii.

Programul artistic a inclus recitaluri de poezie susținute de poeții Victoria Fonari, Claudia Partole și Gheorghe Balici, precum și momente muzicale oferite de interpreții Andrei Ștefăneț și Violeta Botezatu, care au completat atmosfera culturală a serii.

La eveniment au participat scriitori, bibliotecari, reprezentanți ai tineretului studios și public larg, fapt ce demonstrează interesul constant al comunității din Chișinău pentru promovarea și valorificarea poeziei contemporane.

Rodica Galenco, secretar al Preturii sectorului Buiucani, a subliniat importanța susținerii inițiativelor culturale și a colaborării instituționale: „Susținem cultura și interesul față de literatură și apreciem în mod deosebit implicarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, cu care avem o colaborare frumoasă de mulți ani. Mulțumim tuturor celor care au contribuit la desfășurarea acestui eveniment și la promovarea creației literare.”

La rândul său, Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a evidențiat rolul poeziei în viața comunității: „Ziua Mondială a Poeziei reprezintă un prilej de a reafirma că poezia este nu doar o formă de expresie artistică, ci și un mod de a fi și de a comunica. Pentru noi, acest eveniment organizat în parteneriat cu Pretura sectorului Buiucani confirmă că poezia poate fi trăită dincolo de paginile cărților, în spațiul viu al bibliotecii.”

Evenimentul din 23 martie a confirmat că poezia rămâne un punct de întâlnire între generații și sensibilități diferite. Sala cu Coloane a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a devenit în cadrul acestui eveniment un spațiu viu de dialog între autori și public, în care versul a fost ascultat, trăit și împărtășit direct.

Evenimentul, ce s-a desfășurat la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, filială a bibliotecii municipale, a reunit cadre didactice, scriitori, critici literari, bibliotecari, oameni de știință, studenți, liceeni și cititori activi, care au și adus în prim-plan rolul lecturii ca factor de coeziune socială și culturală prin calitate de instrument de formare intelectuală.

În mesajul său, Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a subliniat că programul „Chișinăul citește” rămâne una dintre cele mai constante și influente inițiative culturale ale instituției, capabilă să întrunească în lectură cititorii din toate filialele municipale ale instituției.

Totodată, Mariana Harjevschi a invitat publicul să privească ediția din 2025 ca pe un punct de plecare pentru noi proiecte și inițiative, reafirmând că biblioteca rămâne un spațiu viu, deschis și necesar orașului.

Moderatorul conferinței, criticul și istoricul literar Vitalie Răileanu ,director al Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a remarcat că Programul „Chișinăul citește” reprezintă o investiție esențială în educația prin invitația la lectură, deoarece este adresat copiilor, tinerilor și adulților deopotrivă.

Ediția anului 2025 a programului dat a inclus spre lectură și analiza libeveră trei volume, primul este întitulat „Poarta dintre lumi” semnată de Sergiu Afanasiu și e adresată copiilor de vârsta preșcolară, cel de-al doilea cu titlul de „Măștile lui Brejnev” de Nicolae Spătaru a fost pe masa adolescenților, iar la categoria- maturi, a revenit cuprinsul unui jurnal memorialistic semnat de Nicolae Negru, întitulat „O progenitură dușmană”

Fiecare volum a fost analizat în cadrul unor sesiuni tematice, întrunind profesioniști din domeniul literar și academic au reflectat asupra contextului apariției cărților, conturând temele centrale, structura narativă și relevanța pentru cititori.

Cartea pentru copii „Poarta dintre lumi” a deschis programul conferinței printr-o analiză vie despre valoarea educațională a textului și potențialul acestuia de a stimula imaginația și curiozitatea celor mai tineri cititori, iar celelalte două volume, ficțiunea satirico-fantastică „Măștile lui Brejnev” și lucrarea memorialistică „O progenitură dușmană”, au fost prezentate ca oglinzi rabatabile asupra realităților sovietice și a experiențelor traumatice produse de regimul totalitar comunist.

În cadrul discuțiilor, Nicolae Spătaru, autorul romanului „Măștile lui Brejnev”, a menționat că nu a urmărit cu strictețe elaborarea unei cronici și că a oferit publicului cititor „o imagine literară care deformează realitatea cu scopul de a dezvălui adevărul”.

„Mastile lui Brejnev este un excelent roman al lui Nicolae Spataru! Autorul descrie cu mult umor atmosfera grotesca si absurda, cu vadite accente de fantastic bulgakovian, din perioada care i-a urmat mortii lui Brejnev.” Tudorel Urian

”Un nou document istoric despre una dintre cele dramatice faze istorice ale basarabenilor – exilul siberian din perioada stalinistă, dar și consecințele lui. Intelectual cu anumite convingeri, Nicolae Negru este mai mult decât un simplu martor ocular. Dânsul devine conștiința care nu numai a înregistrat totul, dar a și dat acelor evenimente o interpretare corectă din punct de vedere politic, social și etnic”. Eugen Lungu

Prin lucrarea sa, „O progenitură dușmană”, Nicolae Negru și-a împărtășit experiența tulburătoare a copilăriei sale, trăite în deportare, alături de întreaga familie. Volumul evocă momente dramatice, dar și episoade de omenie și supraviețuire, aducând în prim-plan o mărturie esențială a epocii sovietice.

Discuțiile au fost animate și de intervențiile cititorilor, axate pe granițele dintre ficțiune, memorie și realitate, pe necesitatea consemnării traumei istorice, pe rolul literaturii în formarea civică și pe modul în care cele trei cărți au fost recepționate de publicul de diferite vârste. Evenimentul a inclus, de asemenea, momente teatral-artistice, concepute în baza unor fragmente din volumele analizate.

Bibliotecarii implicați în proiect au prezentat experiențele proprii, modul în care cele trei titluri au fost integrate în activitățile culturale și interesul manifestat de public pe parcursul ediției. O proiecție vizuală a sintetizat activitățile ediției 2025, oferind totodată o perspectivă pentru ediția programului din 2026.

Pe durata acestei ediții cei trei autori au avut 70 de întâlniri cu publicul, la care au participat 7313 de cititori de toate vârstele.

Fiecărui autor i-a fost înmânată câte o scrisoare de mulțumire din partea Bibliotecii Municipale și un infografic al lecturii volumelor în ediția curentă a programului.

Programul „Chișinăul citește” și-a reafirmat și de această dată rolul de platformă de dialog cultural și de promovare a lecturii în rândul comunității chișinăuiene, consolidând noi parteneriate între autori, instituții educaționale și publicul larg.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” este principala instituție info-documentară a Chișinăului, care coordonează o rețea de filiale și programe culturale dedicate promovării lecturii, educației și accesului liber la cunoaștere. Instituția organizează anual sute de activități pentru publicul de toate vârstele și oferă suport pentru creația literară și dialogul cultural.

Realizarea proiectului a implicat activ elevi, profesori și angajați ai colegiului. Au lucrat cot la cot elevi de la specialitatea Contabilitate, Mașini și aparate în industria alimentară și Turism.

„Mecanicienii” au fost cei care au dat formă concretă ideii, sudând și montând elementele instalației împreună cu angajații colegiului și profesorii de la Catedra de discipline tehnice și tehnologice. Elevii de la Contabilitate s-au ocupat cu atenție de calcule, buget și organizarea logistică a etapelor de lucru.

Elevii de la Turism au adus un plus de creativitate în partea de promovare, gândind cum să transforme instalația într-un punct de atracție și un simbol vizibil al mândriei de a fi parte din CAIR.

La 26 august, la Colegiul Agroindustrial din Rîșcani a avut loc inaugurarea oficială a noii instalații cu litere volumetrice „Eu (iubesc) CAIR Rîșcani”, un simbol de mândrie pentru instituție și comunitate.

Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă festivă, cu participarea mai multor invitați de onoare: deputata Liliana Grosu, Andrian Musteață, șef adjunct al Cancelariei de Stat, oficiul Rîșcani, fost absolvent al colegiului, Victor Bogatico, primar al orașului Rîșcani, la fel fost absolvent al colegiului, Cezar Salagor, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Rîșcani, Denis Țurcanu, viceprimar al orașului și co-fondator al Asociația „Generația viitorului”, Svetlana Raifura, coordonatoare Fondul pentru Tineri Rîșcani.

Irina Pușcaș,
corespondentă comunitară

„În timp ce mă întorc în patria mea, Letonia, o parte din mine va rămâne mereu în Republica Moldova”, a scris Mazeiks.

Potrivit lui, în cei patru ani, Moldova a reușit să devină „mai puternică, mai încrezătoare, mai rezistentă și mai europeană” și că este recunoscător pentru că a putut să-și aducă contribuția la aceste transformări.

„R. Moldova nu mai este doar un partener; o vedem ca pe un viitor stat membru al Uniunii Europene. Iar pe 28 septembrie, va fi în mâinile cetățenilor să confirme acest drum și să transforme speranța în realitate”, a notat diplomatul.

Diplomata poloneză Iwona Piórko, ambasadoare la Singapore, va conduce Delegația UE în R. Moldova. Ea urmează să preia mandatul în luna septembrie. Iwona Piórko este un oficial european, care are o experiență de peste două decenii de activitate în instituțiile UE. În afară de limba maternă – polonă – ea vorbește fluent engleza, franceza și spaniola și înțelege germana și rusa.

Potrivit ministrului Culturii, Sergiu Prodan, includerea lor alături de evenimente consacrate precum Mărțișor, Festivalul „Maria Bieșu” sau Bienala Teatrului „Eugene Ionesco” confirmă rolul lor în promovarea culturii și consolidarea imaginii țării pe plan internațional.

Pentru organizarea ediției din 2026 a Festivalului CRONOGRAF, Guvernul va aloca 2 milioane de lei, iar DescOperă va fi susținut financiar în continuare din bugetul Ministerului Culturii.

Festivalul de film documentar CRONOGRAF, lansat în 2001, a devenit un reper cultural prin tematicile sale variate, de la drepturile omului la identitate și migrație. Festivalul DescOperă, desfășurat din 2017 la Orheiul Vechi, aduce anual spectacole de operă și concerte simfonice în aer liber, într-un cadru natural spectaculos.

Ceremonia de depunere a florilor de către primele persoane în stat va începe la ora 09:00, la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul Memorial „Eternitate”, iar la 10:00 – la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.

Președinta Maia Sandu, șeful Legislativului, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean vor avea o întrevedere cu președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk. Cei trei lideri, împreună cu președinta Maia Sandu, vor susține declarații de presă la sediul Președinției și, ulterior, se vor adresa cetățenilor în cadrul concertului dedicat Zilei Independenței.

Cetățenii sunt așteptați în Piața Marii Adunări Naționale începând cu ora 18:00, pentru a sărbători independența. Pe scena din centrul Chișinăului vor evolua: „Zdob și Zdub”, Irina Rimes, Magnat și Feoctist, Satoshi și „Carla’s Dreams”.

R. Moldova și-a proclamat independența la 27 august 1991, iar această zi este nelucrătoare în țară.

Aparatul de zbor a fost construit timp de patru ani de piloții Sergiu Crețu și Oleg Burlacu, inclusiv un an pentru asamblarea propriu-zisă. Avionul a fost proiectat în SUA.

Avionul Van’s RV-7A are două locuri și este destinat zborului sportiv, de agrement și instruirilor private.

Proiectul e estimat la circa 200 de mii de euro.

Avionul construit în Moldova poate dezvolta o viteză de 320 de kilometri pe oră, la o altitudine de până la 3.500 de metru și parcurge peste 1.400 de kilometri în condiții normale de zbor.