Filmul moldav „Alive in Mo.”, laureat al Premiului Publicului la Festivalul Filmului European, a ales Italia ca primă destinație europeană pentru proiecție, iar orașul Verona a găzduit, la Cinema Teatro Stimate, această premieră, la 18 mai 2025, scrie ziarul italian „PANTHEON”.

Ceea ce spera regizorul veronez Federico Spiazzi despre filmul cineastului din Republica Moldova Grigore Bechet „Alive in Mo.” – „să poată fi proiectat în Italia” – s-a împlinit.

Filmul „Alive in Mo.”, cu tânărul și popularul comediant din Moldova Cătălin Lungu și cu celebrul artist moldovean și sovietic Boris Bechet, aflat la ultima sa apariție cinematografică, în rolurile principale, a fost prezentat la Verona, duminică, pe 18 mai 2025, la Teatro Cinema Stimate.

Cineastul italian Federico Spiazzi mărturisește că a privit cu plăcere filmul lui Grigore Bechet și a fost „extrem de impresionat” de abilitatea regizorului și întregii echipe de film „de a combina diferite genuri și diferite tonalități”, menționând că filmul îmbină într-un mod ingenios comedia și drama.

„Filmul m-a făcut să râd, m-a emoționat, m-a pus pe gânduri”, spune regizorul veronez Federico Spiazzi, care spera anul trecut ca într-o zi filmul „Alive in Mo.” să poată fi proiectat și în Italia.

Filmul „Alive in Mo.”, cu o durată de 100 de minute, este un film bazat pe fapte reale și prezintă povestea lui Damian, un tânăr dintr-un sat mic din Moldova, care pornește cu visuri mari spre Moscova, dar… Spectatorii care au vizionat deja filmul descifrează în mai multe feluri abrevierea „Mo.” din titlul filmului: Mo. este de la Moldova, Moscova, morga.

Lungmetrajul „Alive in Mo.”, produs de scriitorul Igor Guzun, a obținut, în 2024, Premiul Simpatia Publicului în cadrul Festivalului Filmului European (FFE) de la București și a fost nominalizat ca Cel mai Bun Film la Festivalul Internațional de Film de la Moscova (MIFF).

Regizorul Grigore Bechet, cu studii la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Film „I.L. Caragiale” din Bucureşti și la Columbia University din New York, spune că „filmul este despre noi”, despre muncă, dragoste, vocație și prietenie, iar filmul său reunește 178 de actori și figurație în 120 de scene filmate.

Continuăm să scriem și să cercetăm domeniul ecologiei și atitudinii grijulii a oamenilor față de mediul în care trăim, în special al #tinerilor din Bălți.

Reciclarea maculaturii joacă un rol esențial în protejarea mediului și în promovarea educației ecologice în rândul comunității, iar acest fapt l-am demonstrat în ARTICOLUL precedent.

Cu toate acestea, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor continuă să genereze probleme semnificative, afectând atât sănătatea populației, cât și echilibrul ecologic. În acest context, Ministerul Mediului în primăvara anului 2025 a propus o nouă regulă privind separarea deșeurilor, susținută de cetățenii care aspiră la un mediu mai curat. Totuși, apare o dilemă: deși deșeurile sunt sortate în tomberoane specifice (plastic, hârtie etc.), ele ajung să fie depozitate împreună în aceeași groapă de gunoi.

Aceste depozite, adesea neîngrădite corespunzător, pot provoca daune mediului. Un exemplu concret este cazul din Ialoveni, unde, în urma ploilor abundente și a vânturilor puternice, deșeurile au fost spălate în râul Botna, cauzând poluarea acestuia. Totodată, Ministerul Mediului a inițiat implementarea unui sistem de depozit destinat reducerii deșeurilor și încurajării unui comportament responsabil față de mediu. Acest sistem presupune adăugarea unei taxe suplimentare la prețul băuturilor ambalate, sumă care va fi rambursată consumatorilor la returnarea ambalajului. Punctele de colectare vor fi organizate în rețelele de magazine sau în vecinătatea acestora, iar sistemul va fi obligatoriu la nivel național.

Deși cetățenii susțin această inițiativă, există îngrijorări legate de gestionarea ambalajelor colectate, având în vedere numărul redus de fabrici de prelucrare și reciclare a materialelor precum plasticul, sticla, hârtia și aluminiul în țară. Conform datelor disponibile, în Bălți există aproximativ trei astfel de fabrici, una dintre care a avut de suferit la sfârșit de luna martie 2025 pe urma flăcărilor. A se vedea articolul AICI.

Mai mult, acest incident a evidențiat vulnerabilitățile sistemului: un depozit de colectare și reciclare a plasticului și maculaturii a fost distrus de un incendiu, provocând și mai mult poluarea mediului înconjurător din cauza fumului dens și punând sub pericol personalul. Statisticile arată că, în 2019, în Republica Moldova s-au generat aproape un milion de tone de deșeuri municipale, echivalentul a 329,6 kilograme per persoană. Dintre acestea, doar 3% din deșeurile din plastic au fost reciclate în 2021, restul ajungând în gropi de gunoi neautorizate, contribuind la poluarea mediului.

Pe de altă parte, există inițiative locale care demonstrează că reciclarea poate avea succes. De exemplu, Anastasia Rotari, directoarea IET nr. 37 din municipiul Bălți, a lansat proiectul „Stația Eco” dedicat reciclării maculaturii și promovării unui mediu mai curat pentru comunitate. Este evident că, pentru a asigura succesul acestor inițiative și pentru a îmbunătăți #gestionarea #deșeurilor în Republica Moldova, este necesară dezvoltarea infrastructurii de reciclare și implementarea unor măsuri stricte de monitorizare și #protecție a #mediului dar și a #personalului.

Doar printr-o abordare responsabilă și prin colaborarea activă a autorităților, țara poate face pași concreți către un viitor mai verde și mai sustenabil.

Stimate autorități!

Noi, tinerii din municipiul Bălți, dorim să facem o schimbare, care nu doar ca contribui la îmbunătățirea mediului și atractivitatea orașului, dar și la dezvoltarea instituțiilor de învățământ!

Hai să colectăm pentru RECICLARE – MACULATURA în fiecare școală și grădiniță!

* * *

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA, cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Unde se nasc ideile mari? Unde prind viață inițiativele tinerilor care vor să schimbe comunitatea? La Consiliul Raional al Tinerilor din Drochia avem viziune, avem energie, avem dorința de a acționa. Dar nu avem un spațiu al nostru, un sediu bine dotat, iar asta reprezintă un obstacol, împiedicându-ne să fim și mai eficienți. 

În raionul Drochia, tinerii au parte de vaste oportunități și organizații dedicate lor, iar Consiliul Raional al Tinerilor este una dintre cele mai active și apreciate structuri, reunind oficial 50 de membri implicați și dornici de schimbare. 

Suntem o structură de reprezentare, consultare și de împuternicire a tinerilor și tinerelor pentru asigurarea participării lor la dezvoltarea comunitară, în special în procesul decizional, și suntem recunoscuți prin decizia Autorității Publice Locale. Totodată, facem parte din Rețeaua Națională a Consiliilor Locale ale Tinerilor din Moldova (RNCLTM). 

În 2024, prin muncă asiduă și implicare, am obținut recunoaștere la nivel național, câștigând #premii și #distincții importante: 

Președinția RNCLTM

Premiul Național pentru Tineret

Cel mai activ consiliu.

Suntem mândri de aceste realizări, dar ne confruntăm cu o #provocare, nu avem un spațiu al nostru.

Și, totuși, de ce avem nevoie de propriul #sediu?

Deși avem diverși parteneri care ne găzduiesc activitățile și cărora le suntem recunoscători, un spațiu propriu ar permite organizarea eficientă și constantă a întâlnirilor și proiectelor.

În urma participării la diverse proiecte, am obținut materiale educative, jocuri, premii și diplome, însă nu avem un loc unde să le păstrăm corespunzător, fiind de fiecare dată nevoiți să le mutăm dintr-un loc în altul, de la o persoană la alta.

Un sediu ar fi mai mult decât un spațiu fizic. Ar fi un punct de referință pentru toți tinerii din raion, un loc unde ideile devin realitate și unde dăm culoare viitorului comunității noastre.

Ar fi mai plăcut ca toate documentele, premiile, fotografiile și resursele care ne aparțin și ne definesc să fie organizate într-un singur loc, bine amenajat și specific nouă.

Noi demonstrăm zilnic că merităm acest sediu. Poți vedea asta constant pe rețelele noastre sociale, unde promovăm activitatea și impactul pe care îl avem.

Fii alături de noi! Dă ne un #follow pe toate rețelele de socializare, Instagram, Facebook și TikTok, susține-ne și hai să depăsim împreună această provocare pentru a ne putea bucura la maxim de realizări!

#TineriiContează #CRTDrochia #VremUnSediu

* * *

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA, cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Soarele apune și peste oraș se lasă umbra nopții. Tinerii prind câteva ore libere din orarul supraîncărcat pe care îl au zilnic cu lecții, teme, adăugător și evenimente pentru dezvoltarea lor personală și profesională. S-ar părea că din momentul primelor clipiri de noapte viața abia ar începe pentru tinerii din oraș și acesta este cel mai sigur loc din lume.

Constatările recente relevă că cele mai multe încălcări, accidente rutiere pe drum, situații de risc și comportament delincvent au loc anume pe întuneric sau în perioada nopții. Spațiu sigur și protejat devine doar un mit, iar tinerii sunt expuși de fiecare dată pericolelor care se ascund în noapte.

„Termin târziu munca mea la cafenea, unde activez chelneriță, povestește Ana. Îmi e frică să vin acasă, știind că am de traversat un parc fără iluminare. Locuiesc la cartierul 8 în municipiul Bălți și parcul din cartier, lângă terenul verde de sport nu a avut niciodată lumină. În fiecare seară merg prin acest parc cu inima la gură, cu pas grăbit”.

Iată și o altă mărturie. „Locuiesc în sectorul Dacia din Bălți și sunt bine cu partea de iluminare, dar când ajung să traversez drumul, chiar fiind pe zebră, înțeleg că nu sunt în siguranță, povestește Oleg. Șoferii mai au partea de pată oarbă și pe timp de noapte chiar e greu să vezi cum un pieton trece drumul. M-am prins de câteva ori pe ideea că îmi e frică să trec drumul în locul special amenajat, dar care nu are lumină sau e atât de slab iluminat încât un șofer poate să nu mă vadă. Astfel de porțiuni de drum se găsesc în tot orașul, iar eu personal vorbesc acum de cartierul Dacia, drumul de lângă piața Bina”.

Timp de mai multe zile am analizat situația și am observat că în regiunea dată, sunt supuși riscului un număr mare de oameni – copii, adulți, tineri. Riscul pe timp de noapte în spațiile orașului neiluminate sau slab iluminate nu fac diferență de vârstă, gen sau etnie, fiind o problemă comună pentru TOȚI.

Venim cu rugămintea de a atrage atenția, dragi locuitori ai municipiului Bălți, la spațiile slab iluminate sau în care aceasta lipsește și de a fi mai precauți în regiunile cu problemă!

Dragi autorități! Prin acest material, noi, tinerii din municipiul Bălți, dorim să atragem atenția dumneavoastră și propunem să soluționăm această problemă împreună, pentru un viitor mai sigur al cetățenilor orașului nostru, pentru un #OrașSigur.

#IluminatulStradalContează

***

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA, cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Valeria Ganța și Bogdan Surujiu, Jurnaliștii comunitari YouthAntiMediaHUB, Bălți

Municipiul Bălți, capitala de nord a țării, oferă o paletă colorată de oportunități pentru tineri prin servicii extrașcolare, cluburi de interese, activitate de voluntariat, dezvoltare personală în cadrul centrelor de tineret sau a ONG-urilor de profil, Teatru, Casă de Cultură, Școala de șah, Muzică, Dans ș.a.

Oferta pe piața activităților extrașcolare este una de invidiat. Zilnic, în oraș se desfășoară minim cinci activități paralel la care fiecare tânăr și tânără ar vrea să participe măcar o dată în viață. Dar, fiind membri la o parte din aceste spații dedicate tinerilor, am observat o participare slabă a tinerilor la aceste evenimente dedicate lor, în afara orelor de studii și organizate pe interesul acestora.

Atunci s-a conturat o întrebare: „Din care motiv tinerii nu sunt prezenți la aceste evenimente dedicate cu exclusivitate lor și care la sigur le aduce plusvaloare la dezvoltarea personală și creare de rețele de socializare?”

Atunci am mers mai aproape de colegi, elevi, tineri pentru a identifica acest fapt.

„Vreau să merg și chiar mi-am planificat să merg la activități extracuriculare, dar nu am timp suficient. Sunt absolventă și tot timpul îl dedic orelor de curs, orelor suplimentare și desigur autodezvoltării la disciplinele care am examene”, afirmă Maria.

„Sunt la școala 7-8 ore pe zi, astfel câteodată nici nu am timp pentru un ceai pentru întreaga zi. Sunt mult implicat la ore, la teme de acasă și desigur merg la ore suplimentare la limbi străine. Aici timpul meu se termină, și ziua tot. De aceea oricât de mult mi-aș planifica să fac cursuri de chitară, sunt încă nevoit să mai las pentru altă dată”, mărturisește Dan.

Mergând prin oraș, am văzut că tinerii sunt în mare parte suprasolicitați, îngândurați și chiar fără zâmbet pe față. Așa i-am găsit în curțile școlilor, pe drum spre casă sau prin oraș. În Bălți locuiesc aproximativ 127.000 de persoane, dintre care 47.149 sunt elevi, studenți care își fac studiile în instituții de învățământ. În municipiu activează 14 licee, 7 gimnazii, 6 colegii și 6 școli profesionale.

În urma unei chestionări de identificare a problemelor elevilor, din 183 de răspunsuri (53,6%), 98 de tineri au menționat problema că au un program prea încărcat la școală.
Un elev petrece cca 6-7 ore la școală, după care are ore adăugătoare pentru a se pregăti de examenele de clasa a 9-a sau pregătire de BAC, ceea ce se estimează la încă 2 ore plus pe zi. După care tinerii mai au și teme de acasă, care în medie fură încă 2 ore. În rezultat, zilnic un tânăr/ă petrece aproximativ 10 ore învățând. Aici apare problema că ei nu au timp liber pentru a-l dedica dezvoltării personale sau familiei.

La fel și profesorii, petrec 6 ore, predând subiecte elevilor după care mai au de făcut planul de predare și pregătire pentru ziua următoare. În medie, profesorii își îndeplinesc norma de muncă legală stabilită în Republica Moldova, aceasta fiind de 8 ore, dar cel mai des o trec cu mult peste normă.

Atât elevii, cât și profesorii ar dori un program mai flexibil care includ nu doar predare și învățare prin teorie, dar și diversificarea acestora prin metode practice.

TINERII DIN LICEUL TEORETIC „VASILE ALECSANDRI” DIN MUNICIPIUL BĂLȚI AFIRMĂ:

Cum arată o zi obișnuită de școală pentru tine?

„Avem destul de puțin timp liber, deoarece avem multe teme pentru acasă. Ne dorim ceva practic, precum și ore în afara școlii și claselor”.
Pentru mine o zi de școală este destul de obositoare deoarece avem multe lecții și nu sunt chiar așa de interactive”.

„Este foarte obositor din cauza că mulți profesori au cerințe prea multe și uneori sunt atât de teoretizate”.

„Pentru mine o zi de școală este foarte încărcată, deoarece după lecții mai avem și adăugător”.

„Sunt obosit din cauza programului școlar, fiindcă acum trebuie să ne pregătim pentru examen și mai avem și multe lecții de acasă”.

Cum te simți după o zi de școală?

„După o zi de școală mă simt obosit, mă epuizez destul de mult la lecții și această oboseală o resimt cel mai mult chiar când ajung acasă după școală”.

„Deseori după școală avem prea puțin timp, căci mai avem și alte chestii la fel legate de școală. Eu aș adăuga jocuri interactive printre pauze și un spațiu de odihnă pentru elevi”.

Facem apel către Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, către domnul Ministru Dan Perciun!

„Noi, tinerii, conștientizăm importanța orelor și necesitatea de a fi implicați la ele. La fel conștientizăm că simplificarea programului școlar ar fi o scădere și în competențele noastre ca elevi. Prin acest manifest ne-am dori o simplificare de program școlar prin diversificarea acestuia, cu mai puține teme teoretice și uneori fără conexiuni reale cu viața de zi cu zi, dar promovarea orelor în stilul transdisciplinar.

Drept oportunitate de diversificare propunem, includerea în programa școlară pentru anul de studii 2025-2026 a activităților practice, organizate prin intermediul parteneriatelor cu Centrele de Tineret din întreaga țară.

Astfel de experiențe sunt utile și binevenite, și fac diferențe în România, Estonia, Polonia de câțiva ani frumoși, prin acest manifest ne dorim să ne aliniem și noi ca țară la cele mai bune practici educaționale din lume”.

* * *

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA, cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

„Imaginați-vă că fiecare foaie aruncată la coșul de gunoi ar putea fi transformată într-un copac salvat. Aceasta idee poate deveni o realitate prin eforturile comune ale cetățenilor, în special, ale elevilor și profesorilor din instituțiile școlare, întrucât fiecare caiet reciclat nu doar eliberează spațiu în sălile de clase, care sunt încărcate cu maculatură veche acumulată de câțiva ani, ci și contribuie la salvarea pădurilor noastre prețioase”.

Timp de o săptămână am analizat și observat ce se întâmplă cu caietele scrise și dosarele supraîncărcate a profesorilor după ce acestea nu mai sunt utile. În urma discuțiilor cu elevii, colegii, profesorii am constatat că în fiecare an, elevii din instituțiile de învățământ aruncă aproximativ 6 kilograme de hârtie folosită pentru învățătură per elev, ceea ce se transformă în aproximativ 7200 de kilograme per instituție, cu un număr de cca 1200 elevi. Aceasta cantitate de hârtie nu doar afectează mediul înconjurător, dar și dezice instituțiile de o sursă importantă de venit, întrucât dacă aceasta maculatură ar fi colectată și reciclată, fiecare instituție ar putea obține anual între 3600 și 10000 de lei, bani care ar putea fi direcționați către îmbunătățirea condițiilor de studii în instituții.

Câți copaci putem salva?

Producția de hârtie este strâns legată de defrișări. Pentru a produce o tonă de hârtie sunt necesari aproximativ 17 copaci. Astfel reciclarea celor 7200 kg de maculatură ar putea salva aproximativ 100 de copaci anual doar de o instituție de învățământ. Luând în calcul că doar în municipiul Bălți activează cca 30 instituții de învățământ (gimnazii, licee, colegii, școli profesionale și universitatea de stat), extinzând acest calcul la nivelul întregului municipiu Bălți, numărul copacilor salvați anual va fi de cca 3000, ceea ce ar constitui o pădure…

De ce este atât de necesar să reciclăm maculatura? Drept consecințe ale acestei acțiuni merg:

Protejarea mediului

Educația ecologică în instituțiile de învățământ

Beneficiile economice în infrastructura instituției școlare

Implicarea comunității.

Care sunt soluțiile pentru implementarea acestei strategii?

Colaborarea cu fabrica de hârtie din Bălți pentru preluarea și reciclarea maculaturii colectate

Dotarea fiecărei instituții publice (școli) cu recipiente speciale destinate colectării hârtiei

Organizarea de sesiuni informative pentru elevi, profesori și părinți privind importanța reciclării.

Prin adoptarea acestor măsuri simple, comunitatea din Bălți poate face pași esențiali către un mediu mai curat și un viitor sustenabil pentru tinerii noștri. Fiecare copac salvat reprezintă o victorie pentru natură și pentru generațiile viitoare!

Dragi autorități!

Noi, tinerii din municipiul Bălți, dorim să facem o schimbare, care nu doar ca contribui la îmbunătățirea mediului și atractivitatea orașului, dar și la dezvoltarea instituțiilor de învățământ!

Beatrice Țapu, jurnalistă comunitară YouthAntiMediaHUB, Bălți

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

„Tinerii sunt viitorul” – auzim această frază des, mai ales din partea autorităților locale și naționale. Dar ce înseamnă, de fapt, să fii „viitorul”, atunci când prezentul nu îți oferă oportunități? Satul Șolcani, situat în raionul Soroca, este o localitate pitorească, cu tradiții bogate și oameni muncitori. Cu toate acestea, lipsa oportunităților pentru tineri devine o problemă tot mai gravă.

În sat locuiesc aproximativ 1500 de oameni, dintre care peste 500 sunt tineri și tinere cu vârsta între 14 și 35 de ani. Aceștia învață la școala locală și își doresc să se dezvolte, însă posibilitățile lor sunt limitate. În comunitate există doar câteva activități extracurriculare organizate în școală, iar lipsa unui Centru de Tineret face ca multe talente și vise să rămână neexplorate.

Ce spun oamenii din Șolcani?

Dna Silvia, mamă a doi adolescenți, ne-a povestit despre dificultățile cu care se confruntă:

„Copiii noștri merg la școală dimineața, dar după-amiaza ce fac? Mulți stau pe telefon sau pierd timpul pe stradă. Noi, părinții, suntem ocupați cu munca și nu putem să le oferim mereu activități educative sau recreative. Dacă ar exista un Centru de Tineret, ar avea unde să învețe lucruri noi, să socializeze într-un mediu sigur și să-și dezvolte pasiunile”.

Lipsa unui spațiu dedicat tinerilor nu este doar o problemă minoră, ci o reală criză pentru viitorul satului nostru. Tinerii de azi sunt cei care ar putea contribui la dezvoltarea comunității, dar fără sprijin, mulți aleg să plece în orașe mai mari sau în străinătate.

Consecințele lipsei oportunităților pentru tineri

Fără activități și programe dedicate, tinerii din Șolcani se confruntă cu o serie de probleme, cum ar fi:

Pierderea motivației și a direcției în viață – Mulți tineri nu știu ce opțiuni au și renunță să-și urmeze pasiunile.

Abandonul școlar – Fără perspective clare, unii adolescenți aleg să renunțe la studii.

Izolarea și lipsa apartenenței – Fără un spațiu unde să se întâlnească și să socializeze, tinerii se simt deconectați de comunitate.

Creșterea riscurilor de comportamente negative – Fără alternative constructive, tinerii pot fi tentați să adopte obiceiuri nesănătoase.

Migrarea masivă a tinerilor – Cei mai mulți adolescenți pleacă la studii sau muncă în altă parte, iar satul nostru rămâne fără viitor.

Există soluții? DA! Un Centru de Tineret ar putea schimba viitorul Șolcaniului!

În ultimii ani, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, în colaborare cu UNFPA și alți parteneri, a sprijinit crearea de Centre de Tineret în diverse localități. Aceste centre oferă activități educative, culturale și recreative, fiind un sprijin real pentru tineri.

Și satul nostru poate beneficia de un astfel de program!

Prin implicarea Primăriei, a locuitorilor și a tinerilor, Șolcani poate deveni un loc unde generațiile viitoare își pot construi un viitor. Un Centru de Tineret ar putea oferi:

Ateliere de dezvoltare personală și profesională

Activități culturale și artistice

Cursuri gratuite de limbi străine, IT, antreprenoriat

Evenimente și întâlniri cu specialiști care să inspire tinerii

Un spațiu sigur și prietenos pentru socializare și colaborare

Tinerii din Șolcani: „Avem nevoie de oportunități ACUM!”

Un grup de adolescenți din sat ne-au împărtășit gândurile lor:

Gabriela: „Îmi place să pictez, dar nu am unde să învăț tehnici noi. Dacă ar exista un Centru de Tineret, aș putea merge acolo să mă dezvolt.”

Ion: „Eu vreau să învăț programare, dar nu avem cursuri gratuite în sat. La Chișinău sunt multe oportunități, dar noi ce facem aici?”

Iana: „Dacă am avea un Centru de Tineret, am putea organiza evenimente, proiecte, să ne implicăm în sat. Așa, fiecare se descurcă cum poate.”

Apel către comunitate și autorități!!!

Tinerii nu sunt doar viitorul, ei sunt PREZENTUL satului nostru!

Noi, locuitorii din Șolcani, facem un apel către Primărie și toți cei care pot contribui: Haideți să construim împreună un Centru de Tineret! Avem nevoie de acest spațiu pentru ca tinerii noștri să se poată dezvolta aici, ACASĂ, și să nu fie nevoiți să plece.

Ce comunitate vrem să fim? Una care investește în tineri sau una care îi lasă să plece? Alegerea ne aparține!

Nicoleta Pînzari, jurnalistă comunitară #YouthAntiMediaHUB, Șolcani, Soroca

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

„Tinerii sunt viitorul” deseori auzim această frază din partea autorităților publice locale și naționale, mai exact din partea adulților cu putere de decizie. Satul Pelinia din raionul Drochia este o localitate frumoasă și cu tradiții din nordul țării, în care locuiesc circa 8000 de persoane. Localitatea găzduiește aproximativ 1500 de tineri și tinere, cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani.

În satul Pelinia funcționează două școli, unde învață cca 700 de elevi care sunt implicați în diferite activități extracurriculare. La nivel de comunitate sunt organizate cercul de fotbal, de dans, pictură și studierea instrumentelor muzicale, contra cost, în cadrul Școlii de Artă.

Doamna Anișoara, mama a doi copii, locuitoare a satului Pelinia, a menționat în interviul pentru acest material importanța existenței în localitate a unui spațiu de socializare și activitate extracurriculară gratuită pentru tineri. „Copii din sat au grădinițe și școli în care merg pentru a învăța, unde se află în prima parte a zilei. Cea mai complicată perioadă este însă partea după masă a zilei, atunci când noi, părinții, suntem la serviciu, iar tinerii sunt în stradă sau acasă fără atenție. Noi nu reușim să avem grijă de ei, să le asigurăm supraveghere și dezvoltare, pentru că suntem la muncă. De aceea credem că un Centru de Tineret ar fi o soluție pentru noi, părinții, și pentru ei, tinerii, ca să fie în siguranță și să se dezvolte”.

Lipsa unui Centru de Tineret în comunitatea noastră nu este doar o neglijență, ci este o criză cu consecințe reale pentru viitorul tinerilor. Fără spații și programe dedicate, tinerii noștri se confruntă cu diferite probleme, precum vulnerabilitatea crescută la influențe negative și comportamente riscante, ocazii pierdute de a descoperi pasiuni care ar putea deveni cariere, diminuarea sentimentului de apartenență și a conexiunii cu comunitatea, potențialul nerealizat ca viitori lideri și contribuitori.

Fiecare zi fără facilități adecvate pentru tineret este o altă zi de oportunități ratate. Impactul se extinde dincolo de adolescenții individuali și afectează viitorul întregii noastre comunități.

În 2018 Ministerul Educației și Cercetării a lansat, în cadrul unui parteneriat cu UNFPA și alți parteneri, Fondul Comun prin care au deschis, în colaborare cu primăriile din sate, raioane și municipii, Centre de Tineret. Din 2018 până în prezent în Republica Moldova s-au deschis, s-au dezvoltat și activează 67 de Centre de Tineret în sate, orașe și municipalități. În aceste Centre vin zilnic sute de tineri, fiind sub ghidarea specialiștilor în spații sigure și prietenoase.

Acest program este deschis și în 2025, prin care APL poate iniția o colaborare și în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova să lanseze în satul Pelinia un Centru de Tineret.

Tinerii noștri merită spații concepute pentru ei – unde vocile lor contează și potențialul lor este cultivat. Ce fel de comunitate vrem să fim? Una care investește în tineri sau una care îi lasă să navigheze în adolescență fără sprijin?

Acest material face apel la locuitorii satului Pelinia, raionul Drochia, și Primăria satului, subliniind că „…noi, tinerii, suntem prezentul, NU viitorul”. De aceea venim cu mesaj de a susține și a dezvolta un Centru de Tineret în satul nostru pentru un prezent frumos și pentru o generație de tineri care au nevoie de asta.

* * *

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

În localitatea mea natală, orașul Fălești, trăiesc și se dezvoltă aproximativ 2000 de tineri  și tinere. Aceștia zilnic merg la școală, la piață, la market, în cafenele și parcuri. Tinerii și tinerele sunt mereu în acțiune și în căutare de sine. Fălești este un orășel minunat care oferă multe oportunități pentru tineri, dar uneori acestea nu sunt destule sau chiar mai rău, nu sunt cunoscute de tineri.

În discuțiile purtate în luna februarie cu semenii mei, am constatat că Fălești este „un oraș din care uneori vrei să fugi”. Aceștia au menționat cât de mult își doresc să participe în diverse acțiuni interactive, de socializare și interacțiune, însă acestea nu sunt. Un alt coleg a mărturisit dorința lui de a pleca cât mai curând în capitală, acolo unde viața e activă și fierbe în fiecare zi.

Zilnic aud idei și dorințe din partea tinerilor: „Am obosit de teme”, „Vreau distracții”, „Nu poți face nimic interesant în acest oarș”, „Nu este nici o activitate dedicată nouă tinerilor”, „Vreau aventuri și spații de socializare”.

Drept urmare a acestor observații, am decis să facem o analiză reală a spațiului dedicat tinerilor și tinerelor în Fălești. În mai puțin de două ore pe social media și în spațiul online am identificat cel puțin trei spații și oportunități de interes pentru tineri. Acestea vor fi prezentate în continuare.

Vicepreședinta Consiliului Școlar de Elevi, Xenia Roman, a povestit cum un elev-tânăr din gimnaziu și liceu poate să-și organizeze timpul interesant, făcând parte din această structură. Astfel Xenia a povestit cât de important este să faci parte din Consiliul Elevilor dacă îți dorești să dezvolți abilități de lider și planificare, cum tinerii pot să-și facă timpul în școală mai interesant și cum pot organiza activități după necesitățile fiecăruia.

În campania de sensibilizarea am cunoscut-o pe voluntara în cadrul Centrului Youth Klinic din Fălești, Natalia Cebotari. Youth Klinik este un centru pentru tineri care este în subordinea Ministerului Sănătății și în spațiul căruia toate serviciile sunt gratuite. Aici puteți beneficia de serviciile oferite de psiholog, ginecolog, dermatolog ș.a. De asemenea, medici de profil care sunt gata să susțină și să ghideze tânărul și tânăra în viața adultă. Centrul oferă spațiu pentru a face voluntariat dar și pentru a participa la evenimente și activități de formare și informare în domeniul educației reproductive.

Pe lângă aceste două tinere minunate, în campania de sensibilizarea am discutat și cu membra Consiliului Raional de Tineri (CRT) Fălești, Crina Cuschevici, cu care am avut o convorbire despre:

1. Ce a motivat-o să se alăture Centrul de Resurse pentru Tineret CRT și ce înseamnă pentru ea această experiență în CRT.
2. Cel mai importat lucru învățat în CRT.
3. Cum ea descrie colaborarea cu ceilalți membri ai CRT și ce proiecte a inspirat-o cel mai mult.

Centrul Raional de Tineret Fălești este un spațiu lansat de Autoritatea Publică Locală pentru a răspunde la dezvoltarea sectorului de tineret din raion. CRT Fălești dispune de săli de training, jocuri de societate, seri dedicate tinerilor amatori de cinema, ateliere tematice, sală pentru antrenamente muzicale, sportive și calculatoare, WR și multe alte idei creative.

YK, CRT și Consiliul Elevilor ar fi doar trei din multitudinea de oportunități care zilnic pot oferi activități și emoții colorate pentru fiecare tânăr și tânără din Fălești.

Contul de Facebook a CRT Fălești

Contul de Instagram CE din IPLT ,,Mihai Eminescu”

Contul de Facebook a YK Fălești

În concluzie, dragi colegi, tineri și tinere, vin să subliniez cât de important este să ne implicăm activ pentru a identifica oportunitățile de care putem beneficia. Fălești este orășelul care găzduiește spații și servicii dedicate strict pentru tineri și tinere, care sunt atât de colorate și interesante încât te invită cu drag să le cunoști prin simpla deschidere a ușii sau participare.

Lăsăm aici mai multe link-uri către materialele și interviurile care vin cu mai multe detalii despre oportunitățile de care poți beneficia.

LINK. LINK. LINK. LINK.

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Inițiativa este implementată de Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu EcoVisio, Asociația Businessului European și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, cu sprijinul financiar al Suediei.

Proiectul „Impact Space” își propune să creeze un ecosistem favorabil pentru întreprinderile sociale, oferindu-le suport strategic, mentorat, finanțare și instrumentele necesare pentru a-și extinde impactul asupra comunităților vulnerabile. Programul va sprijini dezvoltarea unor platforme regionale dedicate antreprenoriatului social, inclusiv în autonomia găgăuză și regiunea transnistreană.

Evenimentul de lansare va reuni reprezentanți ai autorităților publice, finanțatori, antreprenori sociali și organizații non-guvernamentale, care vor discuta despre provocările și oportunitățile din sector.

În cadrul evenimentului, partenerii implicați în proiect vor prezenta detalii despre obiectivele și activitățile „Impact Space”, iar antreprenori sociali din Moldova își vor împărtăși experiențele și lecțiile învățate.

Proiectul „Impact Space” se desfășoară în perioada 2024-2028, având un buget de 2,155,173 Euro. Printr-un set de inițiative integrate – acceleratoare, hackathoane, mentorat, burse și granturi – proiectul își propune să sprijine dezvoltarea unor întreprinderi sociale sustenabile și inovatoare.

Printre rezultatele așteptate se numără:

1000 de femei și bărbați vulnerabili implicați în activități de antreprenoriat social

50 de persoane vulnerabile angajate în întreprinderi sociale sprijinite de proiect

9 inovații dezvoltate pentru susținerea sectorului

6 politici publice și acte legislative analizate și promovate pentru îmbunătățirea cadrului legal

Crearea premiselor pentru lansarea unui Impact Hub în Moldova

Evenimentul de lansare va fi, de asemenea, o oportunitate de networking pentru actorii din domeniu și va include o expoziție cu vânzare a produselor realizate de întreprinderile sociale.

Evenimentul este deschis presei, iar jurnaliștii interesați sunt invitați să confirme participarea la adresa de e-mail ana.ciurac@eef.md până pe 18 februarie 2025.

Persoanele interesate să participe la eveniment sunt rugate să se înregistreze AICI.