O expoziție de banere pe tema Ghetoului din Chișinău a fost deschisă în preajma monumentului deținuților Ghetoului din strada Ierusalim a Capitalei. Pe acest loc, acum 80 de ani, era amplasată intrarea în ghetou.
Cele opt banerele din cadrul expoziției dedicate celor 80 de ani de la crearea Ghetoului conțin informații și fotografii ce ilustrează condițiile în care a fost întreținută populația evreiască a Chișinăului.
Ghetoul din Chișinău a fost deschis la 25 iulie 1941. Acesta a funcționat până în toamna aceluiași an. Aici, au fost izolați peste 11.000 de evrei.
„Erau persoane vârstnice și bolnave, precum și femei și copii, care nu au reușit să plece spre Est. Toți acești oameni au fost plasați în condiții inumane, lipsiți de hrană și îngrijire medicală. Cei care au supraviețuit până în toamnă au fost mânați pe jos peste Nistru, unde au fost exterminați”, a relatat Alexandr Bilinkis, președintele Comunității Evreiești din R. Moldova.
La monumentul din strada Ierusalim a avut loc o acțiune de comemorare. Flori și coroane au fost depuse și de Asociația foștilor deținuți ai Ghetoului.
CONSECINȚELE EPURĂRII ETNICE – CHIȘINĂUL A RĂMAS FĂRĂ EVREI
Acum 80 de ani, în perioada 16 iulie-17 august, populația evreiască din Chișinău a fost „vânată” de fasciști. Ghetoul presupunea un teritoriu de patru kilometri, mai la vale de actuala Catedrală Mitropolitană, împrejmuit de un gard din lemn înalt și sârmă ghimpată. Ghetoul era păzit de circa 250 de soldați.
În această perioadă, au fost atestate și câteva execuții în masă a evreilor. Se cunoaște că la 1 august 1941, la gara Visterniceni, au fost executați 450 de evrei din Ghetoul de la Chișinău, iar la 7 august, peste 500 de evreu, duși la munci forțate în Ghidighici, unde ulterior au fost împușcați. În toamna aceluiași ani, evreii rămași în Ghetou au fost mânațipe jos în lagărul de concentrare din Transnistria. Acolo, majoritatea și-a găsit sfârșitul.
Epurarea etnică a Chișinăului de acum 80 de ani și-a lăsat o amprentă adâncă. Dacă dinaintea războiului populația evreiască a Chișinăului era în proporție de 40%, în primii ani de război, evrei, practic, nu mai erau. Potrivit unor date, în 1942, la Chișinău erau aproximativ o sută de evrei – în mare parte cei convertiți în creștinism sau căsătoriți cu băștinașii.
Potrivit unor date, au existat șase supraviețuitori ai Ghetoului din Chișinău. Unul dintre ei este Samuel Aroni, care, în 1995, a editat în limba engleză cartea „Amintirile Holocaustului: Chișinău 1941-1944”. Aceasta a apărut la Universitatea din California (SUA). Cartea poate fi găsită și în fondurile bibliotecii „Ițic Mager” din Chișinău.
Foto: jurnalist.md
